Versuri
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
luni, 12 septembrie 2011
Deşteaptă-te, române!
Deşteaptă-te, române!
National Anthem of Romania (page 3).png
Foaie de muzică şi versuri
Imn naţional al România României
Moldova Moldovei
Republica Democratică Moldovenească R.D.Moldoveneşti
Cunoscut
şi cu numele Un răsunet
Versuri Andrei Mureşanu, 1848
Muzica Gheorghe Ucenescu, 1848
Adoptat 1989 - Drapelul României România
1991 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1917 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
Până în 1994 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1918 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
National Anthem of Romania (page 3).png
Foaie de muzică şi versuri
Imn naţional al România României
Moldova Moldovei
Republica Democratică Moldovenească R.D.Moldoveneşti
Cunoscut
şi cu numele Un răsunet
Versuri Andrei Mureşanu, 1848
Muzica Gheorghe Ucenescu, 1848
Adoptat 1989 - Drapelul României România
1991 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1917 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
Până în 1994 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1918 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
IMNUL ROMÂNIEI „Deşteaptă-te, române!” (Puţin istoric)
Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul naţional al României (Sunet ascultă imnul). Muzica are autor necunoscut (vezi mai jos). Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,[1] dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă[necesită citare] şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.[2] Gheorghe Ucenescu susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul Revoluţiei române din 1989, când practic instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,[1] dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă[necesită citare] şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.[2] Gheorghe Ucenescu susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul Revoluţiei române din 1989, când practic instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.
IMNUL ROMÂNIEI (VERSURI)
„Deşteaptă-te, române!”
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
vineri, 2 septembrie 2011
BACALAUREAT SI PROBLEMELE LUI
Am mai spus si cu riscul sa ma repet elevii nu invata deoarece este prea mult prea greu prea neinteresant, iar ei au devenit prea lenesi! Nu gandesc! De ce? Pentru ca nu au timp, vointa, motivatie! E greu sa gandesti!
vineri, 5 august 2011
Ce legătură există între grosimea taliei şi creier. STUDIU
Grăsimea nu este dăunătoare doar pentru inimă, susţin oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California. Aceştia au constatat că stratul adipos din jurul burţii afectează şi creierul, micşorându-l.
De asemenea, tutunul, diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială au un efect negativ asupra funcţiilor intelectuale, iar primele semne ale deteriorării apar după zece ani de la depistarea acestor boli sau după ce te-ai apucat de fumat, informează Daily Mail.
Cercetătorii spun că medicii ar putea folosi aceste informaţii pentru a selecta pacienţii cu un risc mai mare de a dezvolta demenţă şi să-i încurajeze să-şi îmbunătăţi stilul de viaţă din timp.
Studiului a fost realizat pe un eşantion de 1.300 de persoane obeze, cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani, care au obţinut un scor slab la testele de inteligenţă. În plus, voluntarii au trebuit să îşi măsoare greutatea şi înălţimea, tensiunea arterială, colesterolul şi diabetul zaharat. În urma analizelor efectuate, specialiştii au constatat că creierul se micşorează odată cu înaintarea în vârstă, dar, la persoanele care suferă de diabet zaharat, procesul de micşorare a creierului este accelerat, la fel ca în cazul fumătorilor.
Rezultatele studiului au mai arătat că, la persoanele cu tensiune arterială crescută, au fost sesizate mici leziuni la creier. Hipertensiunea arterială a fost un alt factor care a influenţat rezultatele testelor de inteligenţă, ducând la o agravare şi la o îmbătrânire mai rapidă a creierului cu până la opt ani.
Charles DeCarli, coordonatorul cercetării, a spus că aceste rezultate i-ar putea ajuta pe oameni să-şi schimbe stilul de viaţă înainte de a fi prea târziu. "Identificarea acestor factori de risc ar putea fi utilă în screening-ul persoanelor predispuse la demenţă şi la încurajarea oamenilor în a face modificări ale stilului de viaţă", menţionează DeCarli.
Potrivit datelor unui studiu anterior, se consideră că un nivel ridicat de grăsimi creşte cotele de înfundare a arterelor, reducând fluxul de sânge şi de oxigen. Astfel, persoanele de 60 de ani supraponderale prezintă un risc dublu să dezvolte demenţă până la vârsta de 75 de ani.
Potrivit estimărilor, jumătate dintre cazurile de Alzheimer ar putea fi prevenite prin modificarea stilului de viaţă, respectiv o alimentaţie sănătoasă, renunţarea la tututn şi practicarea exerciţiilor fizice.
De asemenea, tutunul, diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială au un efect negativ asupra funcţiilor intelectuale, iar primele semne ale deteriorării apar după zece ani de la depistarea acestor boli sau după ce te-ai apucat de fumat, informează Daily Mail.
Cercetătorii spun că medicii ar putea folosi aceste informaţii pentru a selecta pacienţii cu un risc mai mare de a dezvolta demenţă şi să-i încurajeze să-şi îmbunătăţi stilul de viaţă din timp.
Studiului a fost realizat pe un eşantion de 1.300 de persoane obeze, cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani, care au obţinut un scor slab la testele de inteligenţă. În plus, voluntarii au trebuit să îşi măsoare greutatea şi înălţimea, tensiunea arterială, colesterolul şi diabetul zaharat. În urma analizelor efectuate, specialiştii au constatat că creierul se micşorează odată cu înaintarea în vârstă, dar, la persoanele care suferă de diabet zaharat, procesul de micşorare a creierului este accelerat, la fel ca în cazul fumătorilor.
Rezultatele studiului au mai arătat că, la persoanele cu tensiune arterială crescută, au fost sesizate mici leziuni la creier. Hipertensiunea arterială a fost un alt factor care a influenţat rezultatele testelor de inteligenţă, ducând la o agravare şi la o îmbătrânire mai rapidă a creierului cu până la opt ani.
Charles DeCarli, coordonatorul cercetării, a spus că aceste rezultate i-ar putea ajuta pe oameni să-şi schimbe stilul de viaţă înainte de a fi prea târziu. "Identificarea acestor factori de risc ar putea fi utilă în screening-ul persoanelor predispuse la demenţă şi la încurajarea oamenilor în a face modificări ale stilului de viaţă", menţionează DeCarli.
Potrivit datelor unui studiu anterior, se consideră că un nivel ridicat de grăsimi creşte cotele de înfundare a arterelor, reducând fluxul de sânge şi de oxigen. Astfel, persoanele de 60 de ani supraponderale prezintă un risc dublu să dezvolte demenţă până la vârsta de 75 de ani.
Potrivit estimărilor, jumătate dintre cazurile de Alzheimer ar putea fi prevenite prin modificarea stilului de viaţă, respectiv o alimentaţie sănătoasă, renunţarea la tututn şi practicarea exerciţiilor fizice.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)