Câtă matematică este în jurul nostru și cât de importantă este - merită să descoperim
marți, 7 mai 2013
Matematică
Matematica este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură, de schimbare și de spațiu. În sens modern, matematica este investigarea structurilor abstracte definite în mod axiomatic folosind logica formală.
Structurile anume investigate de matematică își au deseori rădăcinile în științele naturale, cel mai adesea în fizică. Matematica definește și investighează și structuri și teorii proprii, în special pentru a sintetiza și unifica multiple câmpuri matematice sub o teorie unică, o metodă ce facilitează în general metode generice de calcul. Ocazional, matematicienii studiază unele domenii ale matematicii strict pentru interesul abstract exercitat de acestea, ceea ce le transformă într-o abordare mai degrabă legată de artă decât de știință.
Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din necesitatea de a face calcule comerciale, de a măsura terenuri și de a predetermina evenimente astronomice cu scopuri agriculturale. Aceste domenii specifice pot fi folosite pentru a delimita în mod generic tendințele matematicii până în ziua de astăzi, în sensul delimitării a trei tendințe specifice: studiul structurii, spațiului și al schimbărilor.
Studiul structurii se bazează în mod generic pe teoria numerelor: inițial studiul numerelor naturale, numere pare, numere impare apoi numere întregi, continuând cu numere raționale și în sfârșit numere reale, întotdeauna corelate cu operațiile aritmetice între acestea, toate acestea făcând parte din algebra elementară. Investigarea în profunzime a acestor teorii și abstractizarea lor a dus în final la algebra abstractă care studiază printre altele inele și corpuri, structuri care generalizează proprietățile numerelor în sensul obișnuit. Conceptul indispensabil în fizică de vector, generalizat în sensul de spațiu vectorial și studiat în algebra lineară este comun studiului structurii și studiului spațiului.
Studiul spațiului pornește în mod natural de la geometrie, începând de la geometria euclidiană și trigonometria familiară în trei dimensiuni și generalizată apoi la geometrie neeuclidiană, care joacă un rol esențial în teoria relativității. O mulțime de teorii legate de posibilitatea unor construcții folosind rigla și compasul au fost încheiate de teoria Galois. Ramurile moderne ale geometriei diferențiale și geometriei algebrice abstractizează studiul geometriei în direcții distincte: geometria diferențială accentuează uzul sistemului de coordonate și al direcției, pe când geometria algebrică definește obiectele mai degrabă ca soluții la diverse ecuații polinomiale. Teoria grupurilor investighează conceptul de simetrie în mod abstract, făcând legătura între studiul structurii și al spațiului. Topologia face legătura între studiul spațiului și studiul schimbărilor, punând accent pe conceptul continuității.
Studiul schimbării este o necesitate mai ales în cazul științelor naturale, unde măsurarea și predicția modificărilor unor variabile este esențială. Calculul diferențial a fost creat pentru acest scop, pornind de la definiția relativ naturală a funcțiilor dintre diverse dimensiuni și rata lor de schimbare în timp, metodele de rezolvare ale acestora fiind ecuațiile diferențiale. Din considerente practice, este convenabil să se folosească numerele complexe în această ramură.
O ramură importantă a matematicii aplicate este statistica, aceasta utilizând teoria probabilității care facilitează definirea, analiza și predicția a diverse fenomene, și care este folosită într-o multitudine de domenii.
Structurile anume investigate de matematică își au deseori rădăcinile în științele naturale, cel mai adesea în fizică. Matematica definește și investighează și structuri și teorii proprii, în special pentru a sintetiza și unifica multiple câmpuri matematice sub o teorie unică, o metodă ce facilitează în general metode generice de calcul. Ocazional, matematicienii studiază unele domenii ale matematicii strict pentru interesul abstract exercitat de acestea, ceea ce le transformă într-o abordare mai degrabă legată de artă decât de știință.
Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din necesitatea de a face calcule comerciale, de a măsura terenuri și de a predetermina evenimente astronomice cu scopuri agriculturale. Aceste domenii specifice pot fi folosite pentru a delimita în mod generic tendințele matematicii până în ziua de astăzi, în sensul delimitării a trei tendințe specifice: studiul structurii, spațiului și al schimbărilor.
Studiul structurii se bazează în mod generic pe teoria numerelor: inițial studiul numerelor naturale, numere pare, numere impare apoi numere întregi, continuând cu numere raționale și în sfârșit numere reale, întotdeauna corelate cu operațiile aritmetice între acestea, toate acestea făcând parte din algebra elementară. Investigarea în profunzime a acestor teorii și abstractizarea lor a dus în final la algebra abstractă care studiază printre altele inele și corpuri, structuri care generalizează proprietățile numerelor în sensul obișnuit. Conceptul indispensabil în fizică de vector, generalizat în sensul de spațiu vectorial și studiat în algebra lineară este comun studiului structurii și studiului spațiului.
Studiul spațiului pornește în mod natural de la geometrie, începând de la geometria euclidiană și trigonometria familiară în trei dimensiuni și generalizată apoi la geometrie neeuclidiană, care joacă un rol esențial în teoria relativității. O mulțime de teorii legate de posibilitatea unor construcții folosind rigla și compasul au fost încheiate de teoria Galois. Ramurile moderne ale geometriei diferențiale și geometriei algebrice abstractizează studiul geometriei în direcții distincte: geometria diferențială accentuează uzul sistemului de coordonate și al direcției, pe când geometria algebrică definește obiectele mai degrabă ca soluții la diverse ecuații polinomiale. Teoria grupurilor investighează conceptul de simetrie în mod abstract, făcând legătura între studiul structurii și al spațiului. Topologia face legătura între studiul spațiului și studiul schimbărilor, punând accent pe conceptul continuității.
Studiul schimbării este o necesitate mai ales în cazul științelor naturale, unde măsurarea și predicția modificărilor unor variabile este esențială. Calculul diferențial a fost creat pentru acest scop, pornind de la definiția relativ naturală a funcțiilor dintre diverse dimensiuni și rata lor de schimbare în timp, metodele de rezolvare ale acestora fiind ecuațiile diferențiale. Din considerente practice, este convenabil să se folosească numerele complexe în această ramură.
O ramură importantă a matematicii aplicate este statistica, aceasta utilizând teoria probabilității care facilitează definirea, analiza și predicția a diverse fenomene, și care este folosită într-o multitudine de domenii.
luni, 6 mai 2013
Patru legi spirituale din India
- Prima lege zice: “Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele potrivite”. Cu
alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din intamplare; toate
persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi cu un motiv,
acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si sa
continuam drumul personal;
- A doua lege zice: “Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care ni se putea intampla”. Nimic,
absolut nimic din ceea ce se produce in viata noastra nu ar fi putut sa
se intample in alt mod (nici macar detaliul cel mai nesemnificativ)… Nu
exista: “daca as fi facut cutare lucru….s-ar fi produs alt cutare
lucru….” NU. Toate si fiecare in parte dintre situatiile care se produc
sunt perfecte, cu toate ca mintea si egoul nostru nu le accepta …
- A treia lege zice: “Orice moment in care se incepe este momentul corect”. Totul
incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand suntem
pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, exact atunci
apare (incepe);
- A patra lege zice: “Cand ceva se termina, se termina”. Daca
ceva a luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra
evolutie, deci cel mai bine este sa inchizi capitolul si sa mergi
inainte imbogatit cu acea experienta.
Pastele este cea mai importanta sarbatoare din intreg anul, si asta
nu doar la noi, ci in foarte multe tari din lumea intreaga. Cu toate ca
sentimentul de sarbatoare este mai intens in perioada Craciunului,
Sarbatoarea Pascala are o insemnatate spirituala aparte.
Din pacate, pentru prea multe persoane Pastele
inseamna doar o masa bogata si un motiv de a petrece alaturi de
prieteni. Cu toate acestea, milioane de crestini respecta cu strictete
ritualul stravechi.
Credinciosii pregatesc din timp bucate
alese, tocmai bune pentru a marca sfarsitul postului si pentru a celebra
Invierea Domnnului. Sambata noaptea, la ora 00.00, mergem la biserica
pentru a asista la slujba de Inviere si pentru a lua lumina.
Unul dintre obiceiurile de Sarbatorile de
Pasti este ca atunci cand ajungi acasa cu lumina luata de la biserica,
sa faci semnul crucii pe tocul usii de la intrare, pentru a tine
necazurile si relele la distanta. Traditii sunt multe, mai ales in
zonele rurale, unde s-au pastrat nealterate. Sunt localitati si sate in
tara noastra in care trecerea timpului nu si-a lasat amprenta peste
obiceiurile locului.
Daca despre obiceiurile si traditiile
romanesti avem foarte multe informatii, interesant este sa observi
traditiile altor popoare si modul in care acestea sarbatoresc Pastele:
Sarbatorile de Paste in Italia
Italienii, de exemplu, pun mare accent pe
preparatele culinare la Sarbatorile de Paste. Nici de pe mesele lor nu
lipseste mielul, dar preparat putin altfel decat la noi, cu anghinare si
piper. In unele zone se serveste o paine coapta sub forma de coroana si
impodobita cu bomboane cu forma oului, colorate. De asemenea, se
daruiesc oua vizitatorilor, care sunt binecuvantate de preot. De obicei,
ouale se pastreaza in centrul unei paini, sub forma de pui sau iepuras.
Pastele in Olanda
In Olanda, Pastele este sarbatorit cu
mare fast. Mesele olandezilor sunt decorate cu oua colorate si flori. Se
serveste o paine dulce, umpluta cu stafide, numita Paasbrood, un
preparat traditional. Cat despre nemti, acestia obisnuiesc sa isi
daruiasca oua vopsite in diverse motive traditionale. Pe dealuri se
aprind focuri, in seara de Paste.
Sarbatoarea Pascala in Franta
Rafinatii locuitori ai Frantei nu pun
mare pret pe mancarea servita, ci pe insemnatatea Sarbatorilor de Paste.
Asa se face ca in toata tara rasuna clopotele bisericilor, din vinerea
mare, pana in ziua de Pasti, in semn de respect pentru suferinta prin
care a trecut Iisus. Se spune ca in aceasta perioada clopotele au plecat
spre Roma, de unde se vor intoarce aducand daruri, in special oua.
Atunci cand suna clopotele de Paste, copiii ies in strada pentru a auzi
intoarcerea colopotelor. Oamenii isi ureaza in aceste zile, cand se
intalnesc, “Paste fericit!“.
Sarbatorile de Paste in Grecia
In Grecia pe de alta parte, exista
obiceiul ca oamenii sa plece de la biserica tinand in mana lumanarea
aprinsa. Se spune ca lumina aduce noroc daca nu se stinge pana acasa. In
aceste zile se mananca o paine speciala, numita “Painea lui Iisus”. In
centrul ei este marcata o cruce, iar pe margini este decorata cu
ornamente sub forma de oua. Masa de Paste incepe duminica dupa-amiaza,
prelungindu-se pana spre seara.
SARBATORI FERICITE!
-
Ingrediente
Ingrediente pentru chifle:
600 g faina
350 ml lapte caldut
2 1/2 lingurite drojdie uscata
28 g unt
1 lingurita zahar
1 1/2 lingurita sare
Pt uns
1 galbenus
4 linguri lapte
Pentru umplutura:
500 g branza telemea
100 g unt
2 oua intregi
2 linguri faina
foarte putin lapte(cam 2-3 linguri) -
Mod de preparare
Se dizolva drojdia si zaharul in laptele caldut, se adauga sarea, untul, apoi se pune faina si se framanta un aluat elastic si deloc lipicios. Se lasa sa creasca intr-un loc caldut pana isi dubleaza volumul.
Apoi se framanta din nou aluatul si se rup cu mana 32 bucati din el. Eu rup asa: intai in doua, apoi fiecare parte iar in doua si tot asa... ajungand la 32 bucati.
Daca vreti sa faceti outele, se rotunjesc cu mainile bucatelele de aluat, dar nu mult...daca sunt perfect rotunde nu mai arata a oute.
Pentru umplutura amestecam mai intai untul cu branza, adaugam ouale, faina si laptele si amestecam bine pana rezulta o pasta omogena.
Luam fiecare bucata ovala de aluat si punem in mijloc umplutura, impingem cu degetul si o acoperim cu aluat, modelam din nou in forma ovala. Daca le lasam in aceasta forma vom obtine niste chifle ovale, dar daca cu ajutorul foarfecei de bucatarie taiem orizonal de doua ori (pentru doua urechi) si punem in varf doua bobite de piper in locul ochilor, vom obtine niste chifle in forme de iepurasi absolut minunate.
Lasam chiflele astfel formate in tava la crescut pentru 20-30 de minute, dupa care le ungem cu ou amestecat cu lapte, si dam la cuptorul preincalzit la 190 de grade pentru 30-35 de minute.
-
Mod de servire
Servim chiflele umplute cu branza iepurasi pe masa de Paste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




