duminică, 20 aprilie 2014

Povestea icoanei nepictate de mână de la Piatra Scrisă

Icoana a fost descoperită abia atunci când s-a dorit realizarea unui tunel pentru calea ferată Caransebeş-Orşova dar misterul picturii este încă nedezlegat
O minune! Şi ca apariţie şi ca mod de realizare dar şi datorită culorilor. Nu se poate să nu te smereşti, plecându-ţi capul în micuţa capelă de la Piatra Scrisă şi să nu te îndrăgosteşti pe loc de frumuseţea icoanei Sfintei Treimi, care se vede pe bolta capelei, pictată direct pe stâncă. Nimeni nu ştie să spună cum a ajuns pictura acolo, ce culori s-au folosit-o sau cine a pictat-o, dar oamenii locului spun că nu este zugrăvită de mână de om. Poate de înger...
Localnicii din Slatina Timiş şi Armeniş aveau o pietate aparte faţă de locul acela, pe care îl tratau cu respect şi fior religios. Istoricii cred că acolo ar fi fost o grotă în care este posibil să fi vieţuit un călugăr, poate chiar Sfântul Nicodim, în drumul său între Vodiţa şi Tismana, drum ce sigur a trecut prin aceste locuri, să fi vieţuit în acea grotă, ba chiar să-şi fi făcut ucenici pe care să-i lase să vieţuiască pe mai departe aici. Cert este că, la un moment dat, un călugăr sau un simplu ţăran a avut aici o viziune, arătândui-se, asemenea lui Avraam la Stejarul Mavrii, Sfânta Treime. Mai mult, în anul 1788 este prima atestare documentare a locului, cunoscut încă de pe atunci ca „Stânca Sfintei Treimi“. Nu se ştie ce fel de icoană va fi fost, cea de acum sau alta, dar aici la 1822 pictorul Moise Buru Scriitoru este consemnat ca restaurator al icoanei Sfintei Treimi. După aceste menţiuni, locul se pierde din consemnările cronicarilor, apărând abia pe la Înanul 1929, când familia Ana şi Vasile Dragomir din Slatina Mică, a ridicat o capelă în amintirea unicei lor fiice care a decedat şi, probabil, că icoana exista atunci, dacă a dat denumire locului. Dimensiunile capelei sunt de 8 metri lungime în exterior şi 4 înălţime, iar în interior de 3,5 metri lungime, 3 lăţime şi 3,50 metri înălţime. În anul 1930, Episcopia Caransebeşului a venit în ajutorul mănăstirii, construindu-i o casă cu etaj pentru personalul monahal şi o clopotnită, astfel apărând aşezarea monahală numită Schitul de la Piatra Scrisă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu