marți, 27 septembrie 2011
LINCURI UTILE PENTRU MATEMATICIENI
http://www.math.odu.edu/~bogacki/cgi-bin/lat.cgi (multe face, de exemplu rezolva un sistem chiar compatibil nedeterminat - exprima necunoscutele principale in functie de secundare)
http://www.bluebit.gr/matrix-calculator/ (operatii cu matrici, calcul determinanti, etc)
http://www.numberempire.com/graphingcalculator.php grafice etc
http://library.wolfram.com/webMathematica/Education/WalkD.jsp cel mai bun derivator
http://integrals.wolfram.com/index.jsp cel mai bun integrator
http://www.calculus.org/ un site mare de calculus adica analiza de liceu si anul I
http://www.mathworksheetsgo.com/tools/free-online-graphing-calculator.php cel mai bun desenator de grafice (de la ei luat) plimbi mausul pe curba si-ti da coordonatele
http://www.wolframalpha.com/ o chestie unde bati intrebari si da raspunsuri
http://www.google.ro/#sclient=psy-ab&hl=ro&source=hp&q=punct+de+intoarcere&pbx=1&oq=punct+de+intoarcere&aq=f&aqi=g1&aql=&gs_sm=e&gs_upl=21736l27408l6l28002l19l19l0l6l6l2l597l5745l2-2.3.3.5l13l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.&fp=bc3ac6b2ed2603ef&biw=1280&bih=637 pe google punct de intoarcere
http://deadline.3x.ro/ro/
http://www.bluebit.gr/matrix-calculator/ (operatii cu matrici, calcul determinanti, etc)
http://www.numberempire.com/graphingcalculator.php grafice etc
http://library.wolfram.com/webMathematica/Education/WalkD.jsp cel mai bun derivator
http://integrals.wolfram.com/index.jsp cel mai bun integrator
http://www.calculus.org/ un site mare de calculus adica analiza de liceu si anul I
http://www.mathworksheetsgo.com/tools/free-online-graphing-calculator.php cel mai bun desenator de grafice (de la ei luat) plimbi mausul pe curba si-ti da coordonatele
http://www.wolframalpha.com/ o chestie unde bati intrebari si da raspunsuri
http://www.google.ro/#sclient=psy-ab&hl=ro&source=hp&q=punct+de+intoarcere&pbx=1&oq=punct+de+intoarcere&aq=f&aqi=g1&aql=&gs_sm=e&gs_upl=21736l27408l6l28002l19l19l0l6l6l2l597l5745l2-2.3.3.5l13l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.&fp=bc3ac6b2ed2603ef&biw=1280&bih=637 pe google punct de intoarcere
http://deadline.3x.ro/ro/
Varstele barbatului explicate prin comparatia cu avionul
Barbatul pana in 20 de ani: Avion de Hartie
Numai zboruri rapide, de scurta distanta si foarte scurta durata.
De la 20 la 30: Avion de vanatoare
Intodeauna la post, 7 zile pe saptamana. Ataca orice obiectiv.
Capabil sa execute diferite misiuni chiar cand acestea sunt la un interval scurt de timp.
De la 30 la 40: Aeronava comerciala
Mentine orare regulate. Destinatii destul de cunoscute si de rutina.
Zborurile intodeauna ies la ora prevazuta, dar mai necesita mutari si adaptari care irita clienti.
De la 40 la 45: Aeronava comerciala pentru zboruri transoceanice.
Functioneaza pe distante lungi insa doar la orele de lux. Destinatii de inalt nivel cu rare abateri.
Clientela soseste cu mari sperante, la sfarsit iese obosita, dar satisfacuta.
De la 45 la 55: Aeronava cargo
Pregatiri intense si foarte multa munca inainte de decolare. Odata in aer,
manevreaza sigur dar lent si ofera foarte putin confort in timpul zborului.
Clientela este compusa in majoritate din containere, valize si tot felul de obiecte mari.
De la 55 la 65: Deltaplan
Necesita conditii externe exceptionale pentru a-si lua zborul, de o munca teribila pentru a decola iar dupa aceea evita manevre bruste pentru ca sa nu cada inainte de de timp. Dupa aterizare, demonteaza si strange tot echipamentul.
De la 65 la 75: Planor
Zboara uneori, dar numai ajutat. Repertoriul manevrelor extrem de limitat.
Odata ajuns la sol are nevoie de ajutor pentru a ajunge la hangar.
Dupa 75: Aeromodel
Este doar decorativ, de functionat nici nu se mai pune problema.
Numai zboruri rapide, de scurta distanta si foarte scurta durata.
De la 20 la 30: Avion de vanatoare
Intodeauna la post, 7 zile pe saptamana. Ataca orice obiectiv.
Capabil sa execute diferite misiuni chiar cand acestea sunt la un interval scurt de timp.
De la 30 la 40: Aeronava comerciala
Mentine orare regulate. Destinatii destul de cunoscute si de rutina.
Zborurile intodeauna ies la ora prevazuta, dar mai necesita mutari si adaptari care irita clienti.
De la 40 la 45: Aeronava comerciala pentru zboruri transoceanice.
Functioneaza pe distante lungi insa doar la orele de lux. Destinatii de inalt nivel cu rare abateri.
Clientela soseste cu mari sperante, la sfarsit iese obosita, dar satisfacuta.
De la 45 la 55: Aeronava cargo
Pregatiri intense si foarte multa munca inainte de decolare. Odata in aer,
manevreaza sigur dar lent si ofera foarte putin confort in timpul zborului.
Clientela este compusa in majoritate din containere, valize si tot felul de obiecte mari.
De la 55 la 65: Deltaplan
Necesita conditii externe exceptionale pentru a-si lua zborul, de o munca teribila pentru a decola iar dupa aceea evita manevre bruste pentru ca sa nu cada inainte de de timp. Dupa aterizare, demonteaza si strange tot echipamentul.
De la 65 la 75: Planor
Zboara uneori, dar numai ajutat. Repertoriul manevrelor extrem de limitat.
Odata ajuns la sol are nevoie de ajutor pentru a ajunge la hangar.
Dupa 75: Aeromodel
Este doar decorativ, de functionat nici nu se mai pune problema.
Harta profesiilor în funcție de zodie. Află ce spune statistica
Capricorn - inginerie, vânzări, industria alimentară, servicii publice
Vărsător - vânzări, armată, construcţii, educaţie, servicii medicale
Peşti - guvernare, finanţe, mecanică, meserii calificate, procuratură, pompieri
Berbec - hoteluri/turism, construcţii, inginerie, guvernare, administraţie publică, IT
Taur - administraţie publică, juridic, servicii medicale, artă/arhitectură, marketing, PR
Gemeni - servicii publice, IT, vânzări, procuratură, poliţie
Rac - cercetare, administraţie, domeniul medical, editare, inginerie
Leu - asistenţă medicală, juridic, IT, educaţie, imobiliare
Fecioară - presă scrisă/editare, educaţie, servicii publice, armată, vânzări
Balanţă - inginerie, servicii medicale, artă/design, financiar, educaţie
Scorpion - ştiinţă, juridic, hoteluri/turism, educaţie
Săgetător - IT, presă, servicii publice, educaţie
Vărsător - vânzări, armată, construcţii, educaţie, servicii medicale
Peşti - guvernare, finanţe, mecanică, meserii calificate, procuratură, pompieri
Berbec - hoteluri/turism, construcţii, inginerie, guvernare, administraţie publică, IT
Taur - administraţie publică, juridic, servicii medicale, artă/arhitectură, marketing, PR
Gemeni - servicii publice, IT, vânzări, procuratură, poliţie
Rac - cercetare, administraţie, domeniul medical, editare, inginerie
Leu - asistenţă medicală, juridic, IT, educaţie, imobiliare
Fecioară - presă scrisă/editare, educaţie, servicii publice, armată, vânzări
Balanţă - inginerie, servicii medicale, artă/design, financiar, educaţie
Scorpion - ştiinţă, juridic, hoteluri/turism, educaţie
Săgetător - IT, presă, servicii publice, educaţie
luni, 12 septembrie 2011
Imnul de stat al României(cu toate cele 11 strofe!)
Versuri
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Imnul de stat al României
Versuri
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Deşteaptă-te, române!
Deşteaptă-te, române!
National Anthem of Romania (page 3).png
Foaie de muzică şi versuri
Imn naţional al România României
Moldova Moldovei
Republica Democratică Moldovenească R.D.Moldoveneşti
Cunoscut
şi cu numele Un răsunet
Versuri Andrei Mureşanu, 1848
Muzica Gheorghe Ucenescu, 1848
Adoptat 1989 - Drapelul României România
1991 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1917 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
Până în 1994 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1918 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
National Anthem of Romania (page 3).png
Foaie de muzică şi versuri
Imn naţional al România României
Moldova Moldovei
Republica Democratică Moldovenească R.D.Moldoveneşti
Cunoscut
şi cu numele Un răsunet
Versuri Andrei Mureşanu, 1848
Muzica Gheorghe Ucenescu, 1848
Adoptat 1989 - Drapelul României România
1991 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1917 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
Până în 1994 - Drapelul Republicii Moldova Moldova
1918 - Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg R.D.Moldovenească
IMNUL ROMÂNIEI „Deşteaptă-te, române!” (Puţin istoric)
Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul naţional al României (Sunet ascultă imnul). Muzica are autor necunoscut (vezi mai jos). Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,[1] dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă[necesită citare] şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.[2] Gheorghe Ucenescu susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul Revoluţiei române din 1989, când practic instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,[1] dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă[necesită citare] şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.[2] Gheorghe Ucenescu susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul Revoluţiei române din 1989, când practic instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.
IMNUL ROMÂNIEI (VERSURI)
„Deşteaptă-te, române!”
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
vineri, 2 septembrie 2011
BACALAUREAT SI PROBLEMELE LUI
Am mai spus si cu riscul sa ma repet elevii nu invata deoarece este prea mult prea greu prea neinteresant, iar ei au devenit prea lenesi! Nu gandesc! De ce? Pentru ca nu au timp, vointa, motivatie! E greu sa gandesti!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)