LOGARITMI-PROBABILITATE

ECUAŢIA DE GRADUL II

INELE ŞI CORPURI!

CAPACITĂŢI!

EDUCATIE-EDUCAT

CARACTER+FORMARE

EDUCAŢIA!

CARTE - VS - TABLETĂ

EDUCATIE

Lista cuvintelor cărora lingviştii le-au atribuit origini dacice cuprinde următorii termeni:

A: abeş, Abrud, abur, acăţa, adămană, ademeni, adia, aghiuţă, aidoma, ală, alac, aldea, ameţi, amurg, anina, aprig, argea, Argeş, arunca, azugă.

B: baci, baier, baligă, baltă, bară, Barbă-cot, barză, bască, batal, băga, băiat, bălan, balaur, beregată, boare, bordei, bortă, brad, brânduşă, brânză, brâu, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan, burtă, burtucă, burtuş, butuc, butură, buză.

C: caier, caţă, căciulă, căpuşă, căpută, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocârlie, ciomag, cârlan, cârlig, codru, copac, copil, creţ, cruţa, cujbă, culbec, curma, curpăn, cursă, custură,

D: darari, daş, dărâma, deh, deretica, descăţa, descurca, dezbăra, desghina, dezgauc, doină, don, dop, droaie, dulău. F: fărîmă.

G: gard, gata, gălbează, genune, ghes, ghiară, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gîde, gîdel, gordin, gorun, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, gudura, guşă.

H: hojma. I: iazmă, iele. Î: încurca, înghina, îngurzi, înseila, întrema.

J: jilţ.

L: leagăn, lepăda, lespede, leşina.

M: mal, maldac, mazăre, măceş, mădări, măgură, mălai, mărcat, mătură, melc, Mehadia, mieru, mire, mistreţ, mişca, mânz, morman, mosoc, moş, moţ, mugure, munună, murg, muşat.

N: năpârcă, năsărâmbă, niţel, noian.

O: ortoman.

P: păstaie, păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea.

R: raţă, ravac, răbda, reazem, ridica, rîmfă, rînză.

S: spânz, stăpân, stărnut, sterp, stejar, steregie, stână, străghiată, strepede, strugure, strungă, sugruma, suguşa, şale, şiră, şopârlă, şoric, şut, scăpăra, scrum, scula, scurma, sâmbure, sîmvea, sarbăd, Sarmisegetuza.

T: tare, traistă, tulei,

Ţ: ţap, ţarc, ţarină, ţăruş, ţundră, ţurcă.

U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urdă, urdina, urdoare.

V: vatră, vătăma, vătui, viezure, viscol,

Z: zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgîria, zgârma, zimbru zîrnă.

Toponimele arhaice De asemenea, din fondul lingvistic al strămoşilor noştri fac parte, potrivit unor istorici, toponimele: Alutus, Aloutas – Olt, Amutrion, Amutria – Motru, Argessos, Ordessos – Argeş, Crisus – Criş, Hyerassus, Tiarantos, Gerasus, Seratos – Siret, Istros, Donaris – Dunărea, Maris, Marisos – Mureş, [B]useos – Buzău, Naparis – Ialomiţa, Patissus, Pathissus, Tisia – Tisa, Pyretus, Pyretos, Pyresos, Porata – Prut, Rabon – Jiu, Samus – Someş, Sargetia – Strei, Tyras – Nistru, Tibisis – Timiş. Azizis, Acmonia, Acidava, Albac, Altinum, Ampelum, Bersovia (Berzobis), Degis — antroponim, Dicineus — antroponim, Decebalus—antroponim, Dierna, Dinogessia, Ditugentus — antroponim, Durpaneus — antroponim, Drobeta,— „Turnu Severin", Tapae, Tur(i)dava, Scorylo, Siosto, Potaissa, Sacidaba şi multe altele. Conform unor istorici medievali, dacii erau buni cunoscători ai plantelor medicinale, iar din vremea lor s-au păstrat aproape 80 de denumiri dace de plante

Lista cuvintelor cărora lingviştii le-au atribuit origini dacice cuprinde următorii termeni: A: abeş, Abrud, abur, acăţa, adămană, ademeni, adia, aghiuţă, aidoma, ală, alac, aldea, ameţi, amurg, anina, aprig, argea, Argeş, arunca, azugă. B: baci, baier, baligă, baltă, bară, Barbă-cot, barză, bască, batal, băga, băiat, bălan, balaur, beregată, boare, bordei, bortă, brad, brânduşă, brânză, brâu, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan, burtă, burtucă, burtuş, butuc, butură, buză. C: caier, caţă, căciulă, căpuşă, căpută, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocârlie, ciomag, cârlan, cârlig, codru, copac, copil, creţ, cruţa, cujbă, culbec, curma, curpăn, cursă, custură, D: darari, daş, dărâma, deh, deretica, descăţa, descurca, dezbăra, desghina, dezgauc, doină, don, dop, droaie, dulău. F: fărîmă. G: gard, gata, gălbează, genune, ghes, ghiară, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gîde, gîdel, gordin, gorun, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, gudura, guşă. H: hojma. I: iazmă, iele. Î: încurca, înghina, îngurzi, înseila, întrema. J: jilţ. L: leagăn, lepăda, lespede, leşina. M: mal, maldac, mazăre, măceş, mădări, măgură, mălai, mărcat, mătură, melc, Mehadia, mieru, mire, mistreţ, mişca, mânz, morman, mosoc, moş, moţ, mugure, munună, murg, muşat. N: năpârcă, năsărâmbă, niţel, noian. O: ortoman. P: păstaie, păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea. R: raţă, ravac, răbda, reazem, ridica, rîmfă, rînză. S: spânz, stăpân, stărnut, sterp, stejar, steregie, stână, străghiată, strepede, strugure, strungă, sugruma, suguşa, şale, şiră, şopârlă, şoric, şut, scăpăra, scrum, scula, scurma, sâmbure, sîmvea, sarbăd, Sarmisegetuza. T: tare, traistă, tulei, Ţ: ţap, ţarc, ţarină, ţăruş, ţundră, ţurcă. U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urdă, urdina, urdoare. V: vatră, vătăma, vătui, viezure, viscol, Z: zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgîria, zgârma, zimbru zîrnă. Toponimele arhaice De asemenea, din fondul lingvistic al strămoşilor noştri fac parte, potrivit unor istorici, toponimele: Alutus, Aloutas – Olt, Amutrion, Amutria – Motru, Argessos, Ordessos – Argeş, Crisus – Criş, Hyerassus, Tiarantos, Gerasus, Seratos – Siret, Istros, Donaris – Dunărea, Maris, Marisos – Mureş, [B]useos – Buzău, Naparis – Ialomiţa, Patissus, Pathissus, Tisia – Tisa, Pyretus, Pyretos, Pyresos, Porata – Prut, Rabon – Jiu, Samus – Someş, Sargetia – Strei, Tyras – Nistru, Tibisis – Timiş. Azizis, Acmonia, Acidava, Albac, Altinum, Ampelum, Bersovia (Berzobis), Degis — antroponim, Dicineus — antroponim, Decebalus—antroponim, Dierna, Dinogessia, Ditugentus — antroponim, Durpaneus — antroponim, Drobeta,— „Turnu Severin", Tapae, Tur(i)dava, Scorylo, Siosto, Potaissa, Sacidaba şi multe altele. Conform unor istorici medievali, dacii erau buni cunoscători ai plantelor medicinale, iar din vremea lor s-au păstrat aproape 80 de denumiri dace de plante.

Citeste mai mult: adev.ro/nytibp

Studenti si angajatori!

ARDERE

Educatie

Profesori

Există universuri paralele? DOVADA pe care a găsit-o un savant

Ideea unui univers paralel multiplu a existat dintotdeauna, savanţii încercând să se găsească dovezi, lucru deloc uşor. Un cosmolog crede că a găsit probe ce dovedesc existenţa unui univers paralel ce se roteşte în jurul nostru încă de la începuturi.

Cercetătorul Ranga-Ram Chary, de la Institutul Californian de Tehnologie, a constatat că cel mai important este să înţelegem, mai întâi, cum universul nostru a luat fiinţă. Timp de sute de mii de ani după Big Bang, particulele aveau o temperatură prea ridicată şi erau prea active pentru a forma atomi. Momentul în care aceştia au început să se formeze a avut loc cu aproximativ 300.000 de ani după Big Bang, fiind numit proces de recombinare. Acest proces marchează şi momentul în care radiaţia cosmică de fond (CMB) a început să se răspândească prin Univers, fiind totodată şi un semnal pentru oamenii de ştiinţă care au început să-şi construiască teoriile din acest punct.

 

Când Chary a luat drept reper acest moment al răspândurii radiaţiei cosmice, el a lansat ideea că anume acest moment ar putea însemna coliziunea cu un univers paralel. Cosmologii cred că "bulele" din universuri diferite s-ar putea ciocni unele cu altele, lăsând anumite particule de-a lungul drumului.

 

Interpretarea semnalelor CMB este foarte dificilă, chiar şi Ranga-Ram Chary crede că exită o şansă de 30 la sută ca să poată depista numai un zgomot de fond şi nu un semnal cert care să indice vecinătatea unui univers paralel. Sau ar putea găsi un nor imens de praf cosmic.

 

"Bănuiesc că ar fi trebuit să căutăm şi posibilităţile alternative. Proprietăţile prafului sunt mult mai complicate decât am crede şi acest lucru este o explicaţie mai plauzibilă", afirmă omul de ştiinţă David Spergel, de la Universitatea Princeton.

 

Datele utilizate de Chary au fost luate de la telescopul Planck al Agenţiei Spaţiale Europene. Informaţiile, obţinute prin scăderea modelelor CMB din imaginele Universului de pe Planck, au dezvăluit semnale de 4.500 de ori mai luminoase decât ceea ce s-a înregistrat până acum.

 

Oamenii de ştiinţă cred că universurile paralele au existat de timpuriu. Această ideea este doar o ipoteză, fiindcă presupunerile ce se referă la miliarde de ani în trecut nu sunt deloc simple, dar se fac progrese tot timpul. Chary a declarat că speră să aibă rezultate mai cuprinzătoare în câţiva ani. Ranga-Ram Chary e conştient că ideile sale nu ar putea fi dovedite până la următoarea generaţie tehnologică de scanare spaţială care va putea apărea, estimativ, în 15 - 20 de ani.

 

"Afirmaţiile neobişnuite, cum ar fi o dovadă a universurilor alternative, necesită o argumentare foarte complexă. Însă, căutarea acestor universuri alternative este o provocare continuă", scrie Ranga-Ram Chary într-un raport pe arXiv.org.

IMAGINEA SOARELUI!

SOARELE!

Anestezia generală şi creierul uman. Cum sunt afectate funcţiile cognitive

Creierul uman poate suferi, sub anestezie generală, modificări în activitatea, structura şi funcţia cognitivă. Dacă ai avut vreodată o intervenţie chirugicală cu anestezie generală, poate îţi aminteşti cum medicul te-a pus să numeri de la 100 înapoi. Câteva ore mai târziu îţi revii din "coma reversibilă", nefiind conştient de ceea ce ţi s-a întâmplat în timpul intervenţiei chirurgicale. Dar ce s-a întâmplat când corpul, în special, creierul a trecut prin această procedură, şi de ce nu simţim durerea sau nu putem să ne amintim ceva?

Doza de anestezic

 

În Statele Unite ale Americii, 40 de milioane de anestezice sunt administrate pacienţilor anual, dar sunt multe neclarităţi în această intervenţie şi în efectele ei. Anestezia, ca procedură, este considerată  reuşită atunci când pacientul trece toate aceste etape: amnezia, analgezia, relaxarea musculară, şi pierderea cunoştinţei. O doză prea mare sau prea mică poate cauza trezirea pacientului în timpul operaţiei, ce poate provoca unora declinul cognitiv postoperator

.

Doza recomandată de anestezie generală este de 1 concentraţie alveolară minimă (MAC).

 

50% dintre pacienţii ce inhalează 1MAC de anestezie nu se mişcă ca răspuns la stimulii de durere. Studiile au demonstrat că este nevoie de concentraţii mai mici de anestezic decât 1MAC pentru a induce starea de inconştienţă decât pentru a preveni mişcarea ca răspuns la o intervenţie chirurgicală.

 

Dozarea depinde de doi factori extrem de importanţi: starea de sănătate a pacientului şi anestezicele sau sedativele pe care acesta le-a utilizat. Anesteziştii folosesc o combinaţie de medicamente, inclusiv xenon gaz, sevofluran, propofol şi midazolam  pentru a seda.

Creierul şi anesteziul Sevoflurane

 

Sevoflurane este adesea folosit pentru a induce sau a menţine starea de inconştienţă a pacientului supus unei intervenţii chirurgicale şi o doză mai mică de 1 MAC de agent anestezic inhalat e suficientă pentru a afecta regiunile creierului responsabile de memorie. Aceste regiuni includ cortexul vizual primar si cortexul de asociere, ce înseamnă informaţiile adunate în reprezentări complexe.

 

Un studiul publicat în 2007 în revista ''Anesthesia and Analgesia'' a descoperit că 0,25 MAC de sevoflurane ar putea creşte nivelul fluxului sanguin cerebral (CFB) în lobul occipital al creierului, centrul de procesare vizuală. Aceasta creştere a CBF influenţează modul în care celulele creierului încearcă să supravieţuiască, precum şi modul în care acestea îndeplinesc sarcinile desemnate, cum ar fi gândirea. Folosirea acestei doze duce la încetinirea acestor procese.

 

Un alt studiul, din 2008, a demonstrat că o doză de 0,5 MAC de sevoflurane aduce mai mult sange oxigenat la creier, care ar avea drept rezultat pierderi de memorie. Prea mult oxigen poate produce şi leziuni tisulare neuronale.

Creierul şi anestezicile Propofol şi  Ketamina

 

Cercetatorii cred că propofolul influenţează receptorii GABA, care sunt implicaţi în controlul somnului şi  vigilenţei. Un studiu din 2011, publicat în European Journal of Anesthesiology, a constatat că simţul conştiinţei este produsul legăturilor între mai multe părţi ale creierului. Un creier anesteziat a fost, în primul rând, afectat la nivelul creierul mijlociu sau a mezencefalului în care există o abundenţă de receptori GABA.

 

Ketamina, în doze mai mici, face creierul foarte activ, iar în doze mai mari va avea efectul opus. Ketamina este un anestezic disociativ, ceea ce înseamnă că nu face pacienţii complet inconştienţi. Mai degrabă, ea inhibă simţurile lor, hotărârile şi coordonarea de până la 24 de ore.

 

“Acest medicament blochează  receporii NMDA, care sunt vitali pentru învăţare, memorie, locomoţie şi plasticitate neuronală” ,a declarat dr. Theodore Henderson, fondatorul Fundaţiei Neuro-Laser şi Neuro-Luminance în Denver.

 

Copiii şi Anestezia

Copiii sub vârstă de 4 ani care au suportat anestezie generală sunt predispuşi la dificultăţi de înţelegere a limbajului. Totodată, pot avea un IQ mai mic şi, cel mai probabil, vor prezenta o scădere a densităţii materiei cenuşii în regiunile din spatele creierului lor - în mod special în lobul occipital şi cerebel, care coordonează şi reglementează activitatea musculară.

 

Îmbătrânirea şi anestezia

 

Recuperare post anestezie a pacienţilor mai în vârstă poate dura până la şase luni, potrivit unui studiu publicat în 2013. În mare parte, în această recuperare este nevoie de mult timp, deoarece pacienţii vârstnici sunt mult mai predispuşi la uşoare modificări mentale. 35% dintre aceştia pot suferi de demenţă.

 

Anestezia şi viitorul 

 

Cercetatorii au descoperit o mulţime de informaţii cu privire la efectele anestezicelor asupra creierului graţie procedurii de Imagistică prin rezonanţa magnetică funcţională. Dar încă nu se ştie fiecare detaliu cu privire la modul în care funcţionează anestezicele. Aceasta compilaţie de studii sugerează că creierul uman suferă modificări într-o stare de anestezie, iar, pe de altă parte, dacă aceste medicamente nu vor fi folosite, pacienţii vor suferi alte daune.

 

Teoria RADICALĂ a unui reputat fizician de la Harvard despre apariţia oamenilor pe Pământ: ''A jucat un rolul crucial în a permite existenţa noastră''

De unde venim? Există mai multe răspunsuri la această întrebare, iar cel pe care îl vei obţine, de multe ori, depinde de cine întrebi.
De exemplu, un astrofizician ar putea spune că componentele chimice ale corpului nostru au fost falsificate pentru prima dată în focurile nucleare ale stelelor. Pe de altă parte, un biolog evoluţionist s-ar putea uita la asemănările dintre ADN-ul nostru şi cel al altor primate şi să zică că am evoluat din maimuţe.
Lisa Randall, un fizician de la Universitatea Harvard, are un răspuns diferit despre originea omenirii pe care îl descrie în cartea ei "Materia întunecată şi dinozaurii". Fizicianul postulează că dispariţia dinozaurilor a fost necesară pentru apariţia oamenilor , acest lucru este legat de materia întunecată. Materia întunecată este o problemă misterioasă, invizibilă, despre care astronomii afirmă că ar constitui 85% din toată materia din universul nostru.
Dispariţia unei specii este începutul pentru alta.
Paleontologii sunt de acord, în mare măsură, că în urmă cu aproximativ 66 de milioane ani un corp gigantic ceresc de 15 km lungime, probabil o cometă, a lovit Pământul. Impactul a şters 75% dintre speciile de pe întreaga planetă, inclusiv dinozaurii.
 
Randall descrie o materie  întunecată sub forma unei clătite dens ambalate în galaxia noastră, care ar putea fi responsabilă pentru apariţia noastră ca specie.
În general, materia întunecată tinde să fie concentrată în inele în jurul galaxiei sau în bule gigantice. Dar Randall crede că această materie ar putea exista, de asemenea, într-un aşa-numit disc întunecat din interiorul stelelor, planetelor şi norilor de gaz din galaxia noastră.
Discul întunecat
Randall mai lansează ipoteza că atunci când trecem prin discul întunecat, gravitaţia de la materia întunecată influenţează regiunea exterioară a sistemului nostru solar, numit norul Oort.
Norul Oort se află între aproximativ 1.000 - 100.000 de unităţi astronomice (de la 150 de miliarde la 15.500 miliarde de km) de la Soare şi conţine miliarde de obiecte de gheaţă de cel puţin 19 km lăţime.
Dacă ceva de 19 km ar lovi Pământ astăzi, ar însemna sfârşitul vieţii aşa cum o ştim noi. Randall crede că este exact ceea ce s-a întâmplat cu dinozaurii acum 66 de milioane de ani, fapt care a deschis uşa pentru evoluţia primatelor pe scară largă.

Derivate si integrale

FORMULE!

Traim in epoca stiintei

 Stiinta este cea care incearca sa identifice fenomenele si entitatile tuturor lucrurilor care se petrec in jurul nostru.Dar de ce este stiinta atat de importanta pentru societatea de azi?Ganditi-va ce ne-am face daca nu ar exista technologia,stiinta metodelor si a mijloacelor de prelucrare a materialelor.Nu am avea automobilele sau calculatoarele pe care le folosim zilnic,de care suntem atat de dependenti si tu acum nu ai putea citi acest eseu.Sau si mai grav.Daca nu ar exista medicina,stiinta biologica de a vindeca oamenii.Nu am avea vaccinuri sau alte medicamente cu care sa ne tratam bolile si probabil ne-am trata si acum cu ierburi sau leacuri babesti.Iar exemplele pot continua la nesfarsit.
Noi traim intr-o lume  complexa unde technologia este foarte avansata.De la camere foto care incap intr-un buzunar pana la televizoarele 3D.Toate acestea sunt rezultatele stiintei care a progresat foarte mult in ultimele cinci decenii si de care societatea se foloseste in fiecare zi.Impactul stiintei asupra societatii a avut si are in continuare un mare rezultat.Aproape fiecare aspect al vietii omului a fost modificat de catre ea.Mancarea pe care o mancam in prezent este mult mai complexa si s-a modificat foarte mult fata de ceea ce mancau stramosii nostrii acum cateva sute de ani.Acum gasim zeci de mii de tipuri de alimente  frumos ambalate,care contin zeci de ingrendiente care le fac mai gustoase pe cand acum o suta de ani,oamenii mancau ce produceau in curtea si gradina proprie.Si asupra sanatatii noastre a actionat puternic.De exemplu sanatatea cavitatii bucale.Stiinta a inventat periuta de dinti,pasta de dinti si este prezenta si in medicina stomatologica.Toate acestea ne ajuta in mod direct si indirect inbunatatindu-ne calitatea vietii.
Traim in epoca stiintei si e important ca societatea sa o inteleaga pentru ca tot ceea ce ne inconjoara are legatura cu stiinta.Copiii sunt invatati de mici la scoala ce este si cu ce se mananca stiinta,in orele de biologie,chimie,fizica etc.Astfel ei afla din ce sunt facute,cum functioneaza  si la ce folosesc lucrurile care ii inconjoara.E important ca oamenii sa inteleaga stiinta pentru ca ea ii vor ajuta in viata de zi cu zi.
Foametea,incalzirea globala,apa potabila tot mai putina si poluarea.Acestea sunt doar cateva probleme grave ale planetei si societatii.Stiinta este singura care ne poate da niste solutii eficiente pentru a ne scapa de asemenea probleme grave pentru planeta si societate.De exemplus,stiinta poate

Mai pe scurt,stiinta este importanta pentru societate deoarece ne ajuta sa intelegem ce se petrece in jurul nostru,inbunatateste calitatea vietii,ne starneste creativitatea si curiozitatea,ne invata despre lumea in care traim,este prezenta peste tot si nu in ultimul rand,sa nu uitam ca stiinta este distractiva si frumoasa.

SUPRAVIETUIRE!

Adrian Curaj, propunerea lui Dacian Ciolos la functia de ministru al Educatiei in noul Guvern

Director general al UEFISCDI, institutia care imparte pe baza de competitii banii alocati cercetarii de catre guvern si aflata sub asediul comisiei de invatamant din Senat care incearca sa o desfiinteze sau reorganizeze de mai bine de 1 an, Adrian Curaj este profesor la Automatica - Politehnica Bucuresti si a fost consultant al Bancii Mondiale, UNESCO si Comisei Europene pentru realizarea de studii pe educatia tertiara, pe politici in stiinta si inovare, relateaza www.hotnews.ro.
Adrian Curaj este din 2010 directorul Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI). Este profesor la catedra Managementul Cercetarii si Director al Centrului de Management Strategic si Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior la Universitatea Politehnica din Bucuresti si seful Catedrei UNESCO pentru Politici in Stiinta si Inovare la Scoala Nationala de Studii Politice si Administratie Publica (SNSPA), potrivit site-ului Fundatiei Universitare a Marii Negre.
In 1983 a absolvit Electronica si Telecomunicatii, iar in 1998 a obtinut titlul de doctor in Sisteme Automate, la Universitatea Politehnica din Bucuresti. In perioada 2001-2003 a urmat un master in Administrarea Afacerilor (EMBA) la ASEBUSS - Institute of Business and Public Administration Bucharest in parteneriat cu University of Washington in Seattle, in 2002-2003 a obtinut un certificat in Administrarea Afacerilor la aceeasi institutie, de data aceasta in parteneriat cu Kennesaw State University, iar in 2007 a obtinut un certificat postuniversitar la Colegiul National de Aparare.

Inima ratiunea si cunoasterea!

CITATE DIN OAMENI CELEBRI!