luni, 22 februarie 2010

Invidia



> Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat
> un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar
> noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne
> cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa
> o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui
> Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si
> sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat
> pe vecin.
> Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput
> sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu
> blugi.
> Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din
> Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a aparut deodata intr-un M
> egane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am
> dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu,
> vecinul a schimbat Meganul pe
> Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe
> Platon cu Aristotel. Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe
> strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa
> zambim impacati.
> A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua:
> blonda, frumoasa, tanara. Noi - tot cu cea veche, dar am
> luat Evanghelia dupa Ioan. Vecinul si-a imbracat soata cu o
> garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi
> ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast. In fine,
> vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare,
> bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data
> aceasta eroic citind Richard III. A urmat o a doua vila -
> la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a
> treia - la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei
> efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de
> iubire a lui Gabriel Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai
> bine.
> L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am
> stapanit emotia
> cu o portie de Caragiale. L-au dat a doua oara cu mare
> succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda
> Coomarasvamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui
> Nietzsche.
> Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case,
> masini, iahturi, gagici. Noi raspundeam cu Balzac, Thomas
> Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era stransa, dar echilibrata.
> In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat
> de DNA. Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsul. Dar peste
> vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar
> si-a anuntat
> candidatura pe listele unui partid majoritar.
> Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic.
> Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem.
> Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie. Acelasi
> rezultat: citiseram toate cartile.
> Si atunci ne-a cuprins invidia...


Si totusi , cred ca avem o arma puternica impotriva invidiei ...iubirea toleranta sau toleranta iubirii ,nici eu nu stiu prea bine !

Un comentariu: