* Dascălii „de modă veche“ sînt prea puţin interesaţi de creativitatea
elevilor, considerînd că cei cuminţi sînt şi cei mai buni * Calităţile
necesare unui profesor bun sînt dragostea de meserie şi capacitatea de a
se face înţeles *
Destul de multe cadre didactice din şcolile româneşti sînt închistate în
proceduri învechite şi au încă mentalitatea vremurilor trecute. Un
studiu realizat de Centrul Educaţia 2000, privind „Calitatea în educaţie
şi semnificaţiile sale la nivelul şcolii“, arată că atitudinea
dascălilor vizavi de elevi şi de actul de predare este aceea a unor
„înţelepţi“ care transmit copiilor din învăţătura lor personală. Din
răspunsurile date de dascăli, dar şi de părinţi şi elevi, reiese faptul
că sînt destul de mulţi între aceştia, care nu ştiu cum se poate asigura
calitatea în educaţie. Pe de altă parte, dascălii „de modă veche“ se
arată prea puţin interesaţi de creativitatea elevilor, considerînd că
cei cuminţi sînt şi cei mai buni.
Şcolile trebuie
să asigure
calitatea educaţiei?
În ceea ce priveşte asigurarea calităţii actului de predare, subiect
care apare din ce în ce mai des în discursurile celor care conduc
învăţămîntul românesc, profesorii cred că este o sarcină care cade
exclusiv în grija şcolii. Iar o educaţie de calitate se realizează în
primul rînd prin proceduri stricte, care odată stabilite nu mai trebuie
schimbate, pentru că numai stabilitatea poate crea mediul de care şi ei,
dar şi elevii au nevoie. Oarecum în necunoştinţă de cauză, atît elevii,
cît şi dascălii şi părinţii cred că resursele materiale sînt cele care
dau un învăţămînt de calitate. Cu cît şcoala posedă laboratoare dotate
modern, cu echipamente de ultimă generaţie, cu atît orele care se ţin
acolo sînt de o mai bună calitate. Ei nu iau însă în considerare că o
educaţie de calitate se produce prin coroborarea mai multor factori,
printre care şi competenţa profesională a cadrelor didactice şi
atitudinea potrivită, adaptată la fiecare situaţie în parte.
„Elevul bun“
Profesorii au o părere destul de îngustă despre cum ar trebui să arate
un elev bun şi ce ar trebui să facă el pentru a „cîştiga“ această
titulatură. Dascălii intervievaţi în cadrul studiului apreciază că
elevul bun trebuie să fie neapărat conformist şi constant în pregătire.
Calitatatea pe care ei o apreciază cel mai mult la un elev model este
disciplina. Dascălilor le plac „învăţăceii“ care se supun cerinţelor lor
şi îndeplinesc toate sarcinile pe care aceştia le trasează. Mai mult
chiar, mulţi profesori cred că dintre sarcinile adiacente celor şcolare,
elevilor trebuie să le revină întreţinerea clasei şi activităţile
extracurriculare pe care trebuie să le presteze singuri, acasă. Una
dintre calităţile elevului model, prea puţin menţionate însă de
profesorii intervievaţi este creativitatea. În timp ce un elev activ
este, în viziunea dascălilor, acela care răspunde cu promptitudine la
întrebările profesorului, nicidecum acela care vine şi cu propriile
iniţiative.
„Profesorul bun“
Părinţii nu sînt nici ei departe de mentalitatea învechită a
profesorilor. Cea mai mare parte dintre cei intervievaţi cred că un
profesor bun este acela cu pregătire de specialitate şi pregătire
pedagogică. Iar calităţile necesare unui profesor bun sînt dragostea de
meserie şi capacitatea de a se face înţeles. Această calitate este
apreciată şi de elevi care cred că profesorii cu experienţă transmit mai
uşor cunoştinţe.
Pe de altă parte însă, şi elevii, şi părinţii cred că profesorii insistă
mai mult pe deprinderi, mai puţin pe capacitatea de înţelegere,
acordînd mai puţină atenţie educaţiei elevului ca personalitate
integrată. Deşi sînt lucruri pe care nu le aprobă în atitudinea
profesorilor, în general nici elevii, nici părinţii nu se implică foarte
mult în actul decizional la nivelul şcolilor. Majoritatea
respondenţilor la interviul propus de Centrul Educaţia 2000+ cred că nu
sînt atît de importanţi încît să se implice în treburile şcolii. Asta în
timp ce acelaşi studiu sugerează că răspunsurie date de dascăli cu
privire la modul în care se văd pe ei înşişi, sînt emoţionante, dar
denotă narcisism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu