Sufletul tău nu-i ascuns,
Larg,ţi-l deschizi afară,
Totuşi deplin i-am pătruns
Cea mai intimă cămară?
Simt cum distinct în adînc
Stropii de cîntec se strîng,
Acolo vibrează o strună
Şi sufletul-ntreg îţi răsună.
Lumea amorfă cîştigă
Timbru de limpezi cristale
Cînd patima-n şopot ori tunet şi-o strigă
Strunele tale.
E primăvară şi vînt,
Frigul domneşte alături cu soarele
Scutură frigul firul plăpînd
Soarele umflă în matcă izvoarele.
Mari arături s-au întins pe pământ,
Sevele prind din pămînt să emane
Noua sămînţă-ncolţită curînd
Printre străvechi vegetaţii duşmane.
Paşii tăcuţi,apăsaţi,ţi-i petreci
Peste gliile umede şi încă reci,
Simţiri omeneşti parcă-nvie în glie,
Să prindă frenetica ta melodie.
Cîtă putere consumi
Să naşti vibraţia ce schimbă lumi,
Vechi vegetaţii să cadă pe rînd,
Să crească sămînţa-ncolţită curînd!
Cresc albe flori din a gliilor sucuri
Cad în văzduh,sure flori de ninsoare,
Cresc din pămînt albe flori şi te bucuri
Cad în vazduh sure flori şi te doare.
Bucurie,durere,în tine se-mbină-
Blîndă lumină –tăioasă lumină-
Naltă vibraţie împrăştie-n fire
Şi pentru creştere,şi pentru pieire.
Vibraţie-pentru zidiri de granit,
Vibraţie pentru om obidit,
Vibraţie pentru visare,
Inimă,lacrimă,floare,
Pentru greşeală,pentru păcat,
Pentru copil şi bărbat,
Pentru speranţă,vibraţie,
Pentru ale dansului ritmuri şi graţie,
Pentru dansul în flăcări şi roţi-
Nimic pentru tine,tot pentru toţi.
Simt cum distinct în adînc
Stropii de cîntec se strîng,
Acolo vibrează puternic o strună
Şi-o lume întreagă răsună.
duminică, 7 noiembrie 2010
Analfabetilor
V-am spus ca sunt un om periculos
Si nu mi-ati luat avertismentu-n seama.
V-am spus s-aveti pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare si de teama.
V-am spus ca fac teribil de urât
De sunt calcat putin pe libertate.
V-am spus ca sunt osteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.
V-am spus sa va astâmparati si voi,
Cenzori capriciosi ai vremii mele,
C-o sa va coste scump maruntul moft,
De a ne face noua zile grele.
V-am spus sa puneti mâna sa munciti.
Sa nu mai tot pânditi zelosi din umbra,
V-am spus ca n-o sa placa nimanui
Pornirea voastra, tulbure si sumbra.
V-am spus ca vremurile s-au schimbat
Si ca situatia e mai complexa,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexa.
Si lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre si mimind tumulturi
Cu aroganti si trindavi doctoranzi,
Cu papagali care tin loc de vulturi.
V-am spus si am puterea sa mai spun
Ca nu încape muntele în sera
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Si de la caprioara la pantera.
V-am spus sa nu-l fetisizati pe Marx,
Sa nu-i pastrati în spirt învatatura
Si voi într-una fara sa-l cititi
Îl pomeniti pâna va doare gura.
V-am spus ca batalia pentru om
Nu iarta astazi nici o dezertare
Si voi v-ati decorat voi între voi
Când lupta este în desfasurare.
V-am spus ca muzica nu-i un microb
Care ameninta civilizatii
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care sa-i placa dati-i.
V-am spus, concetateni analfabeti,
Si luati aminte si sa tineti minte.
Dar nu stiam ca v-ati nascut si surzi
Si scoateti arma când vedeti cuvinte.
Si nu mi-ati luat avertismentu-n seama.
V-am spus s-aveti pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare si de teama.
V-am spus ca fac teribil de urât
De sunt calcat putin pe libertate.
V-am spus ca sunt osteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.
V-am spus sa va astâmparati si voi,
Cenzori capriciosi ai vremii mele,
C-o sa va coste scump maruntul moft,
De a ne face noua zile grele.
V-am spus sa puneti mâna sa munciti.
Sa nu mai tot pânditi zelosi din umbra,
V-am spus ca n-o sa placa nimanui
Pornirea voastra, tulbure si sumbra.
V-am spus ca vremurile s-au schimbat
Si ca situatia e mai complexa,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexa.
Si lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre si mimind tumulturi
Cu aroganti si trindavi doctoranzi,
Cu papagali care tin loc de vulturi.
V-am spus si am puterea sa mai spun
Ca nu încape muntele în sera
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Si de la caprioara la pantera.
V-am spus sa nu-l fetisizati pe Marx,
Sa nu-i pastrati în spirt învatatura
Si voi într-una fara sa-l cititi
Îl pomeniti pâna va doare gura.
V-am spus ca batalia pentru om
Nu iarta astazi nici o dezertare
Si voi v-ati decorat voi între voi
Când lupta este în desfasurare.
V-am spus ca muzica nu-i un microb
Care ameninta civilizatii
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care sa-i placa dati-i.
V-am spus, concetateni analfabeti,
Si luati aminte si sa tineti minte.
Dar nu stiam ca v-ati nascut si surzi
Si scoateti arma când vedeti cuvinte.
Repetabila povară
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.
Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.
Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!
Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor...
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.
Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,
Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.
Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.
Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.
Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!
Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor...
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.
Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,
Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.
Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.
joi, 4 noiembrie 2010
Numere complexe
Mulţimea numerelor complexe.
Ecuaţia x2+1=0 nu are soluţii în mulţimea numerelor reale. Considerǎm cea mai micǎ mulţime care include R, în care aceastǎ ecuaţie are soluţii. În acest caz notǎm cu i o soluţie a ecuaţiei date şi o numim unitate imaginarǎ; i2 = -1.
MULŢIMEA NUMERELOR COMPLEXE
1.Forma algebrică. Egalitatea a două numere complexe. Operaţii cu numere complexe
Definiţia 1
Numerele de forma z = a + bi , , unde se numesc numere complexe (scrise în formă algebrică).
i se numeşte unitatea imaginară
a se numeşte parte reală
bi se numeşte parte imaginară
b se numeşte coeficientul părţii imaginare
Mulţimea numerelor complexe se notează cu C.
Definiţia 2
Două numere complexe se numesc egale dacă a = c şi b = d.
Exemplu
Să se determine numerele reale x şi y din relaţia : (x + y) + (3x + y)i = 3 – i.
Rezolvare
Observăm că în fiecare membru al egalităţii avem câte un număr complex. Pentru ca acestea să fie egale vom pune condiţiile din definiţia 2 : .
Se rezolvă acest sistem şi obţinem: x = - 2 şi y = 5.
Definiţia 3
Definim pe C operaţiile de adunare şi înmulţire, astfel:
(a + bi) + (c + di) = (a +c) + (b + d)i
(a + bi)× (c + di) = (ac - bd) + (ad + bc)i.
Observaţi
În fond adunarea şi înmulţirea se efectuează la fel ca la polinoame doar că se ţine cont, acolo unde este cazul, că
Exemple
1. + = 2 + 3i – 4 + i = - 2 + 4i ;
2. - = 2 + 3i + 4 - i = 6 + 2i ;
3. × = - 8 + 2i – 12i +3 = - 8 – 10i + 3· (- 1) = - 11 – 10i .
2.Modul. Numere complexe conjugate.
Definiţia 4
Modulul unui număr complex z = a + bi este numărul real şi se notează prin .
Observaţii
Dacă atunci
Exemplu
.
Definiţia 5
Dacă z = a + bi este un număr complex atunci se numeşte conjugatul său. Numerele z şi se numesc conjugate.
Observaţii
* Suma şi produsul a două numere complexe conjugate sunt numere reale;
* Dacă atunci
Exemple
1. i.
2.
3. Reprezentarea geometrică a numerelor complexe.
Numerele complexe se reprezintă geometric prin puncte ale unui plan (numit planul complex) în care am ales un sistem de axe ortogonale xOy. Fiecărui număr complex z = a + bi , i se asociază punctul M de coordonate (a,b). Punctul M se numeşte imaginea geometrică a numărului complex z, iar numărul z = a + bi se numeşte afixul punctului M.
Exemplu
Numerelor complexe li se asociază respectiv punctele . Desenul îl puteţi face şi singuri.
Observaţii
* Fie z = a + bi şi M(a,b) imaginea sa geometrică. Atunci =
este chiar lungimea segmentului OM. Aşadar numerele complexe de modul egal cu r se reprezintă în plan prin punctele cercului cu centrul în origine şi de rază r .
4.Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul II
Fie ecuaţia . În cazul în care ecuaţia are două rădăcini complexe date de formulele: .
Observaţii
* Rădăcinile ecuaţiei de gradul II cu coeficienţi reali sunt numere complexe conjugate.
* Rezultatele de la capitolul Ecuaţia de gradul II, privitoare la: relaţiile lui Viete, formarea ecuaţiei de gradul II când i se cunosc rădăcinile şi descompunerea trinomului de gradul II, rămân valabile şi în acest caz.
Exemplu
Să se rezolve ecuaţia .
Rezolvare
deci ecuaţia are rădăcini complexe: şi analog .
Exerciţii propuse
A.(uşoare)
1. Să se găsească numerele reale x şi y astfel încât :
a) (1 - 2i)x + (1 + 2i)y = 1 + i
b) (2 + i)x - (2 - i)y = x – y + 2i.
2. Să se calculeze:
3. Să se arate că numerele complexe , sunt soluţii ale ecuaţiei
4. Să se calculeze:
5. Să se reprezinte geometric numerele complexe:
a) 3 + 5i ; b) 4 - i ; c) 3i ; d) – 5 – 5i.
6. Să se rezolve în C ecuaţiile:
.
B.(nivel mediu)
7. Să se calculeze unde
8. Să se determine astfel încât numărul să fie real.
a) m = 2 b) m = 0 c) m = 1 d) m = 3 e) m = -1 .
9. Să se rezolve în C ecuaţiile: ;
10. Să se determine numerele complexe z, astfel încât
C.(dificile)
11. Dacă şi sunt rădăcinile ecuaţiei , să se calculeze:
12. Să se găsească toate numerele complexe ale căror pătrate să fie .
Ecuaţia x2+1=0 nu are soluţii în mulţimea numerelor reale. Considerǎm cea mai micǎ mulţime care include R, în care aceastǎ ecuaţie are soluţii. În acest caz notǎm cu i o soluţie a ecuaţiei date şi o numim unitate imaginarǎ; i2 = -1.
MULŢIMEA NUMERELOR COMPLEXE
1.Forma algebrică. Egalitatea a două numere complexe. Operaţii cu numere complexe
Definiţia 1
Numerele de forma z = a + bi , , unde se numesc numere complexe (scrise în formă algebrică).
i se numeşte unitatea imaginară
a se numeşte parte reală
bi se numeşte parte imaginară
b se numeşte coeficientul părţii imaginare
Mulţimea numerelor complexe se notează cu C.
Definiţia 2
Două numere complexe se numesc egale dacă a = c şi b = d.
Exemplu
Să se determine numerele reale x şi y din relaţia : (x + y) + (3x + y)i = 3 – i.
Rezolvare
Observăm că în fiecare membru al egalităţii avem câte un număr complex. Pentru ca acestea să fie egale vom pune condiţiile din definiţia 2 : .
Se rezolvă acest sistem şi obţinem: x = - 2 şi y = 5.
Definiţia 3
Definim pe C operaţiile de adunare şi înmulţire, astfel:
(a + bi) + (c + di) = (a +c) + (b + d)i
(a + bi)× (c + di) = (ac - bd) + (ad + bc)i.
Observaţi
În fond adunarea şi înmulţirea se efectuează la fel ca la polinoame doar că se ţine cont, acolo unde este cazul, că
Exemple
1. + = 2 + 3i – 4 + i = - 2 + 4i ;
2. - = 2 + 3i + 4 - i = 6 + 2i ;
3. × = - 8 + 2i – 12i +3 = - 8 – 10i + 3· (- 1) = - 11 – 10i .
2.Modul. Numere complexe conjugate.
Definiţia 4
Modulul unui număr complex z = a + bi este numărul real şi se notează prin .
Observaţii
Dacă atunci
Exemplu
.
Definiţia 5
Dacă z = a + bi este un număr complex atunci se numeşte conjugatul său. Numerele z şi se numesc conjugate.
Observaţii
* Suma şi produsul a două numere complexe conjugate sunt numere reale;
* Dacă atunci
Exemple
1. i.
2.
3. Reprezentarea geometrică a numerelor complexe.
Numerele complexe se reprezintă geometric prin puncte ale unui plan (numit planul complex) în care am ales un sistem de axe ortogonale xOy. Fiecărui număr complex z = a + bi , i se asociază punctul M de coordonate (a,b). Punctul M se numeşte imaginea geometrică a numărului complex z, iar numărul z = a + bi se numeşte afixul punctului M.
Exemplu
Numerelor complexe li se asociază respectiv punctele . Desenul îl puteţi face şi singuri.
Observaţii
* Fie z = a + bi şi M(a,b) imaginea sa geometrică. Atunci =
este chiar lungimea segmentului OM. Aşadar numerele complexe de modul egal cu r se reprezintă în plan prin punctele cercului cu centrul în origine şi de rază r .
4.Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul II
Fie ecuaţia . În cazul în care ecuaţia are două rădăcini complexe date de formulele: .
Observaţii
* Rădăcinile ecuaţiei de gradul II cu coeficienţi reali sunt numere complexe conjugate.
* Rezultatele de la capitolul Ecuaţia de gradul II, privitoare la: relaţiile lui Viete, formarea ecuaţiei de gradul II când i se cunosc rădăcinile şi descompunerea trinomului de gradul II, rămân valabile şi în acest caz.
Exemplu
Să se rezolve ecuaţia .
Rezolvare
deci ecuaţia are rădăcini complexe: şi analog .
Exerciţii propuse
A.(uşoare)
1. Să se găsească numerele reale x şi y astfel încât :
a) (1 - 2i)x + (1 + 2i)y = 1 + i
b) (2 + i)x - (2 - i)y = x – y + 2i.
2. Să se calculeze:
3. Să se arate că numerele complexe , sunt soluţii ale ecuaţiei
4. Să se calculeze:
5. Să se reprezinte geometric numerele complexe:
a) 3 + 5i ; b) 4 - i ; c) 3i ; d) – 5 – 5i.
6. Să se rezolve în C ecuaţiile:
.
B.(nivel mediu)
7. Să se calculeze unde
8. Să se determine astfel încât numărul să fie real.
a) m = 2 b) m = 0 c) m = 1 d) m = 3 e) m = -1 .
9. Să se rezolve în C ecuaţiile: ;
10. Să se determine numerele complexe z, astfel încât
C.(dificile)
11. Dacă şi sunt rădăcinile ecuaţiei , să se calculeze:
12. Să se găsească toate numerele complexe ale căror pătrate să fie .
• Ingrediente
saramura usoara
piept de pui
o ceapa mica,
o cana de smantana dulce,
doua linguri de piper verde
o lingurița de ulei
o cana de apa
putina sare
patrunjel tocat
• Mod de preparare
Multa lume nu stie ce-i smantana dulce si la ce-i buna ea. Ei bine, smantana dulce e smantana nefermentata si, prin urmare, dulce, nu acra cum e cea cu care suntem obisnuiti cu totii de mici. Nu-i dulce ca mierea, doar ca nu e acra. Poate fi mai grasa sau mai slaba si se gaseste de ceva vreme in magazinele de la noi, mai des in cele mari, mai rar in cele de cartier. E buna la sosuri, tocanite, mai rar in ciorbe pentru ca nu acreste, la frisca si in multe deserturi. In reteta aceasta joaca un rol important, practic ea face sosul din jurul puiului iar transferul de arome dintre ingrediente e mijlocit tot de ea. Piperul verde e un alt ingredient important. E piper-piper, recoltat cand inca e verde. E aromat tare, dar n-are asprimea celui copt. Se pastreaza intr-o saramura usoara pentru ca nu rezista mai mult de doua-trei zile dupa recoltare. Il gasiti in sosuri pe langa muschiul de vita si, in cazul de fata, langa pieptul de pui.
Ca sa ajungeti de la poveste la mincare e destul sa aveti pe langa voi o bucata de piept de pui, o ceapa mica, o cana de smantana dulce, doua linguri de piper verde sti o lingurița de ulei. Trebuie sa taiati puiul in bucati mari si sa-l puneti la rumenit impreuna cu ceapa taiata si ea in bucati mari. Dupa un minut-doua, cand ceapa si carnea isi vor fi schimbat deja culoarea, turnati o cana de apa peste ele si dati focul in jos. Lasati sa fiarba asa zece minute apoi turnati smantana dulce si adaugati repede boabele de piper. Nu-i rau sa puneti si putina sare. Pe foc si mai mic, lasati sa scada usor inca zece minute. Presarati patrunjel tocat ori rupt abia la urma, cand mancarea e deja in farfurie. Luati o felie de paine HapiHap si ungeti-o in sosul format.
saramura usoara
piept de pui
o ceapa mica,
o cana de smantana dulce,
doua linguri de piper verde
o lingurița de ulei
o cana de apa
putina sare
patrunjel tocat
• Mod de preparare
Multa lume nu stie ce-i smantana dulce si la ce-i buna ea. Ei bine, smantana dulce e smantana nefermentata si, prin urmare, dulce, nu acra cum e cea cu care suntem obisnuiti cu totii de mici. Nu-i dulce ca mierea, doar ca nu e acra. Poate fi mai grasa sau mai slaba si se gaseste de ceva vreme in magazinele de la noi, mai des in cele mari, mai rar in cele de cartier. E buna la sosuri, tocanite, mai rar in ciorbe pentru ca nu acreste, la frisca si in multe deserturi. In reteta aceasta joaca un rol important, practic ea face sosul din jurul puiului iar transferul de arome dintre ingrediente e mijlocit tot de ea. Piperul verde e un alt ingredient important. E piper-piper, recoltat cand inca e verde. E aromat tare, dar n-are asprimea celui copt. Se pastreaza intr-o saramura usoara pentru ca nu rezista mai mult de doua-trei zile dupa recoltare. Il gasiti in sosuri pe langa muschiul de vita si, in cazul de fata, langa pieptul de pui.
Ca sa ajungeti de la poveste la mincare e destul sa aveti pe langa voi o bucata de piept de pui, o ceapa mica, o cana de smantana dulce, doua linguri de piper verde sti o lingurița de ulei. Trebuie sa taiati puiul in bucati mari si sa-l puneti la rumenit impreuna cu ceapa taiata si ea in bucati mari. Dupa un minut-doua, cand ceapa si carnea isi vor fi schimbat deja culoarea, turnati o cana de apa peste ele si dati focul in jos. Lasati sa fiarba asa zece minute apoi turnati smantana dulce si adaugati repede boabele de piper. Nu-i rau sa puneti si putina sare. Pe foc si mai mic, lasati sa scada usor inca zece minute. Presarati patrunjel tocat ori rupt abia la urma, cand mancarea e deja in farfurie. Luati o felie de paine HapiHap si ungeti-o in sosul format.
miercuri, 3 noiembrie 2010
IUBIM PREA RAR
E-aşa de trist să afli că-ntr-o seară,
Gutuii plin de floare, din grădină
Acolo unde-i vezi or să rămînă
Pe cînd, pe rînd, părinţii ne plecară.
Atîta soare, frumuseţe Doamne,
Şi rîuri de lumină şi cristaline ploi;
Or să-şi urmeze cursul, pe cînd noi,
Ne veştejim ca frunzele de toamne...
Şi trandafirul galben cu parfumul lui,
Va străluci mai dulce dimineaţa,
Iar noi ,simţind, cum ni se duce viaţa -
Cui să ne plîngem ,Doamne , cui?!.
Mai trist îmi pare, că pierduţi în noapte
Putem găsi în noi atîta răutate,
Cînd viaţa, ni se ia pe neaşteptate
Şi ne-aplecam spre lucruri mici, deşarte.
Mă doare, că trăim, doar în zadar
Că cerul îl privim atît de rar,
Că nu-nvăţăm o floare ,sincer, să iubim,
Noi, care aşa de repede murim!.
Gutuii plin de floare, din grădină
Acolo unde-i vezi or să rămînă
Pe cînd, pe rînd, părinţii ne plecară.
Atîta soare, frumuseţe Doamne,
Şi rîuri de lumină şi cristaline ploi;
Or să-şi urmeze cursul, pe cînd noi,
Ne veştejim ca frunzele de toamne...
Şi trandafirul galben cu parfumul lui,
Va străluci mai dulce dimineaţa,
Iar noi ,simţind, cum ni se duce viaţa -
Cui să ne plîngem ,Doamne , cui?!.
Mai trist îmi pare, că pierduţi în noapte
Putem găsi în noi atîta răutate,
Cînd viaţa, ni se ia pe neaşteptate
Şi ne-aplecam spre lucruri mici, deşarte.
Mă doare, că trăim, doar în zadar
Că cerul îl privim atît de rar,
Că nu-nvăţăm o floare ,sincer, să iubim,
Noi, care aşa de repede murim!.
luni, 1 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)