The Hour of Code - WORLDWIDE

DESPRE FRACTIE!

Poezia fractiei

Numaratorul ne ajuta

Sa calculam o fractie mare

Cu un numitor

Si  cu o linie de fractionare

Povestea fractiei

Eram la restaurant si aveam pe farfurie 8 felii de pizza iar fractia m-a ajutat sa inteleg ca am mancat 3 parti din intreg.

Rolul fractiei in viata mea

Fractia ma ajuta sa calculez rezultatele deosebite pe care le-am avut azi si ieri.

 Andrei Doltu si Dorin Nastase

Doi prieteni au plecat in calatorie. Aveau la ei un mar si un covrig. Intr-un tarziu i-a cuprins foamea. Ei vor sa imparta frateste marul si covrigul, dar nu stiu cum sa procedeze.

In cale le iese Fractia. Aceasta ii invata cum sa imparta marul si covrigul in jumatate. Fiecare prieten mananca cate o parte egala din mar si covrig.

Dupa o ora de mers cei 2 se intalnira cu 2 vechi prieteni care plecasera sa culeaga ciuperci.

 Cei 4 s-au intovarasit si s-au hotarat sa culeaga impreuna cat mai multe ciuperci. Pe pajistea din poiana au gasit doar 4 ciuperci. Ca sa le imparta frateste cei 4 au cerut ajutorul Fractiei. Aceasta le explica ca din numarul total de ciuperci fiecare prieten va primi cate o parte adica cate o ciuperca, care reprezinta o patrime sau un sfert.

Amalia Poenaru

FRACŢIA

ghicitoare:

 Un întreg de îl împarţi

Părţi egale tu să faci,

Una sau mai multe iei

 Spune-mi matematic, ce-i?

FRACŢIA

Cum explicam notiunea de fractie

EDUCAȚIE

În loc să ne educăm poporul prost, mai bine să nu-l educăm deloc.“Sistemul şcolar al unei ţări trebuie să fie oglinda fidelă a trebuinţelor, aspiraţiunilor şi caracterului naţional al poporului care o locuieşte.”
Spiru Haret

FORMAREA CULTURII MATEMATICE LA ELEVI

                  Deoarece programa de matematica este prea incarcata si nu se face nimic pentru eliberarea ei de balast majoritatea elevilor trec prin scoala fara sa-si formeze o cultura matematica solida si utila! Este regretabil ca elevii trebuie sa memoreze sute de formule in detrimentul rationamentului matematic> Elevul ar trebui sa ramana dupa gimnaziu cu notiuni de baza care ii sunt utile si la celelalte materii. Foarte multi elevi ajung la licru si nu fac distinctie intre numitor si numator pentru ca pur si simplu nu inteleg notiunea de fractie ca sa nu mai vorbim de cei care nu stiu tabla inmultirii, regula semnelor, sau ordinea operatiilor, noi ii invatam integrale unde apare dx iar elevul habar nu are ce-i ala si nici nu are cum deoarece nu se studiaza in liceu!

VALSURI SI TANGOURI CELEBRE ROMANESTI(Vocal-Mix)

ROMANIA VOTEAZA!

Romanii au dovedit astazi ca le pasa de tara lor si cred ca au adus plus valoare tarii lor! Indiferent de rezultatul votului final astazi sunt mandru ca sunt roman. Iar intreaga lume a aflat ca romanului harnic, indraznet, capabil, ii pasa de tara lui! Celor care vor sa-si bata joc de aceasta tara sper ca au inteles mesajul!

Folk romanesc-Chansons folk roumaines-Folk roumanian song ~ Cenclul Flacara

Волшебная композиция Хрустальная грустьпродолжение

Очень Красивая музыка (Полет души) HD

Flower Magic

ALEXANDRU JULA ESTI TU DOAR TU DOAR TU

ONLY LOVE @ colaj

DOAR FEMEIA

Geo Dumitrescu - „Nevoia de cercuri“

Din opera poetului Geo Dumitrescu aş aminti volumul „Nevoia de cercuri“. Nevoia de cercuri - ca nevoie de perfecţiune - este comună poetului, matematicianului, teologului. Fiecare în parte o exprimă şi caută să o împlinească în felul propriu, vocaţiile fiecăruia neexcluzându-se, ci, dimpotrivă, se întrepătrund. Geo Dumitrescu arată vocaţia poetului în poemul „Aş putea să arăt cum creşte iarba“ din volumul „Nevoia de cercuri“. Poetului i se strigă că este dator să spună; să arate cum răsar stelele, cum sângerează negru pământul, cum mor vulturii printre stânci, cum creşte iarba, cum se înalţă un zid.

Ştefan Augustin Doinaş - cercul

La Ştefan Augustin Doinaş, cercul este străpuns cu o spadă şi descreşte, se transformă în orizont. Este vorba despre o nostalgie a pefecţiunii paradisiace: „soldatul a sărit în cerc cu o spadă/ şi l-a străpuns cu vârful ei cel bont./ Şi cercul a-nceput atunci să scadă;/ apoi s-a preschimbat în orizont;/ iar umbra lui a devenit ţărână,/ şi petele de sânge - golfuri, mări./ Şi nici o urmă n-a vrut să rămână/ ca martor al acestei întâmplări./ De aceea, astăzi, nimeni nu mai crede/ că spada l-a ucis pe Arhimede“ („Din lipsă de dovezi“)

Marin Sorescu Cercul

Mergeam pe drum. Era luna, asa, toamna.
Si mă ajunge din urma si trece pe langa mine
Un cerc.
O tuturiga mare de fier. Un cerc
Care mergea singur pe linie.
M-am uitat în urma: I-o fi aruncat cineva?
L-o fi dat de-a tuturiga
Nimeni...
Si, la urma, cine se-l azvarle,
Ca era mare si greu - ca o sina de roata
de car.

Mă uit inainte; cercul isi vedea de cale.
Se-nvartea repede, repede si facea praf.
Tocmai atunci vine al lui Calota, de la deal
- Il vazusi, mă?
- Il vazui. Si incepe să se-nchine.
Ce-o fi cu el, de la ce butie o fi scapat,
Numai Spanu, mai are butii de vin asa de mari,
Pleca si se varsa putina...
Ne miram noi asa si ne dam cu parerea,
Asta al lui Calota se facuse alb, il cam
speriase

Dracovenia,
Si mai apare si Gligorie.
- Il vazusi, mă?
- Nu-l vazui. Ce să vad?
- Cercul?
- Care cerc?
Ghita al lui Calota s-a aplecat si i-a aratat
Urma în tarana. Lasase o urma ca de roata
de car.
-E, cate urme de roti nu sunt pe drum!

Cercul a trecut, asa, valantoace, prin tot
satul.
Unii iI vedeau, altii nu.
Asa, cam din trei, pe langa care trecea,
Doi iI vedeau, unul nu...
Stand noi asa, auzim iar Vuuuu - vuu! Uuu!
Uuu!
Cam cum face o vuva mare...
Si vedem nori de praf...
- Dati-va la o parse, ca vine... Se-ntoarce...
Venea cercul de la deal, parca se inrosise putin
De-atata alergat, de-atata inspectie în
Comuna Bulzesti...

Venea dinspre Pradatorul, trecuse ozaca
prin Fratila
L-am apucat de mana pe Gligorie:
- Il vezi, mă?
- Ce să vad?
- Cercul
- Care cerc?
- Asta de trece acum pe langa noi?
Tu n-auzi ca se cutremura pamantul, vuieste,
scoate praf...
- Nu trece nimic. N-aud nimic. Nu vad nimic.

Cercul s-a apropiat... i-am luat seama: să fi zis
Ca e roata de cabrioleta? nu, ca n-avea spite...
Si prea lumina... E asa ca o aoreola de sfant...
Ca si când capul vreunui sfant s-ar fi rostogolit
în praf
Si aoreola lui il poarta ca o sina...
Si-l imbraca în stralucire...
Mergea vajaind... Si se infierbantase de-atata
invartit,
Scotea scantei, când se atingea de cate
o piatra.
Prin Seculesti, acum era aici la Gura Racului
si precis
Voia să meargă ,si-n Natarai la vale...

M-am dat mai aproape si i-am simtit damful:
mirosea a
Rotund perfect. A geometrie... a spuma
de geometrie,
Adica esenta esentelor...
Am cazut în genunchi,
Asa de usor si de delicat atingea pamantul
Plin de gloduri, al satului.
Ba, calca prin Bulzesti, parca-ar fi mers
Pe luna, tu-i mama masii!
Mă trecusera fiorii si aproape să-mi dea
lacrimile
De atata cinste si minune.

- E, acum iI vazusi? L-am mai intrebat odata
Pe Gligorie, care-si scotea pamantul
de sub unghii
Cu un chibrit.
- Ce să vad?
- Cercul.
- Care cerc?
- Atunci... du-te unde plecasi, ba orbetule!
Ca eu n-am ce discuta cu astia, care nu vad
decât
Ce le arata muierea!
- Hai, mă, iI trag pe-al lui Calota...
Avusei noroc mare cu tine,
Ca fusesi aici... ca altfel,
Ne-ar fi povestit cercul în toata lumea,
Ce orbeti sunt în comuna asta.

Povestea cu cercul de foc, venit în inspectie
A circulat mult la noi, din gura în gura.
N-a reusit s-o stinga nici razboiul al doilea,
Abia mai tarziu, cu prefacerile, a trecut
pe planul doi

Si, pana la urma, au biruit ai care nu-l
vazusera.