551. In anul 2700 i. Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.
552. In anul 2400 i. Hr. in Mesopotamia se dezvolta sistemul de numeratie pozitional in baza 60. Numarul 60 este ales, probabil, ca o consecinta a listei mari de divizori ai acestui numar (adica 12 divizori).
553. Sumerienii utilizeaza un calendar solar de 360 de zile impartit in 12 luni.
554. In anul 1800 i. Hr. mesopotamienii alcatuiesc primele tabele de inmultire.
555. In anul 585 i. Hr. utilizand proprietatile de divizibilitate a numerelor, Thales din Milet (636 - 546 i. Hr.) prezice o eclipsa de Soare.
556. In anul 500 i. Hr. pitagorienii, lucrand cu numere reprezentate prin figuri, atribuie cate un sex fiecarui numar, cele impare sunt de sex masculin, cele pare, de sex feminin. Tot ei introduc notiunile de numar prim, numar compus, numere relative prime, numere prime perfecte, numere prietene (amiabile).
557. Un numar este PERFECT daca suma S a divizorilor sai (exceptand numarul insusi) este egala cu numarul dat N. Daca S > N, atunci numarul este SUPRAPERFECT, iar daca S < N, numarul este IMPERFECT.
** Exemple de numere perfecte:
558. 6 = 1 + 2 + 3;
559. 28 = 1 + 2 + 4 + 7 + 14;
560. 496= 1 + 2 + 4 + 8 + 16 + 31 + 62 + 124 + 248.
** Exemple de numere supraperfecte:
561. 12 < 1 + 2 + 3 + 4 + 6;
562. 18 < 1 + 2 + 3 + 6 + 9;
563. 20 < 1 + 2 + 4 + 5 + 10.
** Exemple de numere imperfecte:
564. 14 > 1 + 2 + 7;
565. 16 > 1 + 2 + 4 + 8;
566. 22 > 1 + 2 + 11.
567. Numerele prietene (amiabile) sunt numerele care au proprietatea ca fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. Lui Pitagora ((570 - 500 i. Hr.) sau (580 - 496 i. Hr.)) i se atribuie gasirea primei perechi de numere prietene: 220 si 284.
568. 220 = 1 + 2 + 4 + 71 + 142;
569. 284 = 1 + 2 + 4 + 5 + 10 + 11 + 20 + 22 + 44 + 55 + 110.
570. In anul 440 i. Hr. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic, o perioada de aproximativ 19 ani, in care miscarea Soarelui si a Lunii observate de pe Pamant par a se suprapune. Acest ciclu sta la baza calendarelor grecesc si evreiesc.
571. In anul 300 i. Hr. Euclid (330 - 275 i. Hr.) prezinta o formula a numerelor perfecte si anume:
572. 2 p -1 . (2 p - 1 ), unde p si 2 p - 1 sunt numere prime.
573. In anul 230 i. Hr. Eratostene din Cyrene (275 - 195 i. Hr.) dezvolta o metoda de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decat un numar dat: Ciurul lui Eratostene.
574. In anul 180 i. Hr. intr-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanta impartirii cerului in 360 de grade in matematica greaca.
575. In anul 46 i. Hr. Iulius Cezar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din trei ani de 365 de zile si un an de 366 de zile
576. In anul 100 d. Hr. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 - 2) strange laolalta toate cunostintele vremii in domeniul teoriei numerelor. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6, 28, 416 si 8128.
577. In anul 250 d. Hr. intr-un tratat de matematica a chinezului Sun - Tzi (secolul 3) apare problema: "Sa se gaseasca un numar care impartit prin 3, 5, 7 sa dea resturile 2, 3, respectiv 4", problema provenita din necesitatea intocmirii calendarului. In algebra moderna, o astfel de problema poarta numele de "lema chineza a restului".
578. In anul 620 d. Hr. Indianul Brahmagupta din Ujain (598 - 660) a scris o lucrare care contine remarcabile cercetari asupra ecuatiilor diofantice.
579. Indienii folosesc regula lui 9 (daca numerele naturale se aduna, se scad, se inmultesc sau se impart fara rest, rezultatul este congruent modulo 9 cu numarul obtinut prin adunarea, scaderea, inmultirea sau impartirea resturilor impartirii la 9 a numerelor date) pentru verificarea corectitudinii operatiilor aritmetice.
580. In anul 1100 d. Hr. Jia Xien stabileste o metoda de constructie a triunghiului de numere numit mai tarziu triunghiul lui Pascal.
581. In anul 1150 d. Hr. Aciarya Bhaskara (1114 - 1185) in lucrarea "Giuvaerul unui sistem astronomic" rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei si aritmeticii, concentrandu-se asupra ecuatiilor diofantice.
582. In anul 1200 d. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea "Liber abaci", considerata timp de doua secole cea mai competenta sursa de cunostinte in teoria numerelor.
583. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9.
584. In anul 1491 d. Hr. in lucrarile de aritmetica ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de impartire cu un impartitor mai mare decat 12.
585. Leonardo da Vinci (15.04.1452 - 2.05.1519) anticipeaza construirea ceasului cu pendul, al carui mecanism utilizeaza principii de divizibilitate.
586. In anul 1536 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica a matematicianului Regius apare al cincilea numar perfect cunoscut: 33 350 336.
587. In anul 1575 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica este inclus primul rezultat cunoscut obtinut prin inductie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n la puterea 2.
588. In anul 1603 d. Hr. sunt gasite al saselea si al saptelea numar perfect. Acestea sunt numerele miliardelor si, respectiv, a sutelor de miliarde.
589. In anul 1621 d. Hr. aparitia in editie bilingva greaca - latina a " Aritmeticii lui Difante", reinvie studiul teoriei numerelor.
590. In anul 1623 d. Hr. Wilhelm Schickardt construieste prima masina de calculat capabila sa faca adunari si scaderi, iar ajutata de operator - inmultiri si impartiri. Visul matematicienilor de a putea utiliza o masina pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.
591. In anul 1635 d. Hr. Rene Descartes (31.05.1596 - 11.02.1650) descopera teorema, numita de urmasi a lui Euler, conform careia intre numarul varfurilor, muchiilor si fetelor unui poliedru convex trebuie sa existe relatia: V - M + F = 2, unde V = numarul varfurilor , M = numarul muchiilor F = numarul fetelor .Aceasta relatie leaga proprietatile unui corp de o relatie numerica.
592. In anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat (17.01.1601 - 12.01.1665) descopera o a doua pereche de numere prietene dupa cele cunoscute de lumea antica ( 220 si 284). Perechea descoperita este (17296 si 18416).
593. In anul 1640 d. Hr. Fermat formuleaza "mica teorema" a numerelor: "Daca p este un numar prim, atunci orice numar intreg a numarul a p - a se divide cu p".
594. In anul 1642 d. Hr. pe o manseta a unei lucrari de Diofante (325 - 409), Fermat afirma ca:
"Pentru toti intregii n mai mari decat 2, nu putem gasi trei intregi x, y, z astfel incat xn + yn = zn". Continua Fermat: "Am descoperit o demonstratie remarcabila a acestei propozitii, dar nu-mi ajunge o singura pagina".
Astfel s-a nascut cojectura care avea sa framante cele mai stralucite mintii ale matematicii, timp de mai multe secole.
595. In anul 1656 d. Hr. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis si a unui cronometru.
596. In anul 1665 d. Hr. Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.06.1623 - 19.08.1662) "Tratat despre triunghiul aritmetic" urmare a careia triunghiul cu proprietatile cunoscute de multi inaintasi va purta numele lui Pascal.
597. Isaac Newton (25.12.1643 - 31.11.1727) descopera teorema generala a dezvoltarii binomului.
598. In anul 1671 d. Hr. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.071696 - 14.11.1716) concepe o masina de calcul care poate efectua operatii de inmultire si impartire.
599. In anul 1676 d. Hr. este data o solutie la marea teorema al lui Fermat, pentru n=4.
600. In anul 1760 d. Hr. Leonhard Euler (15.04.1707 - 18.09.1783) utilizeaza functia f, introdusa de el pentru a demonstra ca daca doua numere sunt prime unul fata de celalalt, atunci unul dintre ele, oricare ar fi acesta, divide diferenta obtinut prin scaderea unui din celalalt ridicat la functia f a primului. Recent, aceasta teorema a devenit fundamentala pentru codurile moderne "open - key".
601. In anul 1766 d. Hr. prin legea lui Johann Bode, "distantele la care se afla planetele fata de Soare sunt proportionale cu termenii sirului 3, 6, 12, 24, 48, 96", se incearca legarea astronomiei de teoria numerelor.
602. Descoperirea, in anul 1836, a planetei Neptun va dovedi ca legea e gresita.
603. In anul 1770 d. Hr. Euler demonstreaza ca teorema lui Fermat este adevarata pentru n = 3.
604. In anul 1772 d. Hr. Christian Goldbach (8.03.1690 - 20.11.1764) emite ipoteza ca orice numar par mai mare decat 2 este suma a doua numere prime. Ipoteza nu a fost nici confirmata, nici infirmata pana in prezent.
605. Adrien Marie Legendre (18.09.1752 - 10.01.1833) afirma ca nu exista expresii rationale care sa furnizeze numai numere prime.
606. In anul 1790 d. Hr. ecuatiile de gradul al doilea cu coeficienti numere intregi si cu solutii in multimea numerelor intregi de forma x2 - dy2 = 1 ( ecuatii Pell (John Pell (1.03.1610 - 12.12.1685))) capata o importanta deosebita in teoria numerelor.
607. In anul 1796 d. Hr. dupa ce studiaza numerele prime, Karl Gauss (30.04.1777 - 23.02.1855) enunta legea reciprocitatii resturilor patratice. Tot Gauss construieste cu rigla si compasul un poligon regulat cu 17 laturi.
608. In anul 1800 d. Hr. Gauss rezolva problema gasirii poligoanelor regulate construibile cu rigla si compasul, demonstrand ca aceste poligoane trebuie sa aiba 2p laturi sau , cand este un numar prim.
609. In anul 1801 d. Hr. marele Gauss demonstreaza ca fiecare numar natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare. Tot Gauss introduce notiunea de congruenta modulo p.
610. In anul 1830 d. Hr. intr-un tratat de algebra, George Peacock (9.04.1791 - 8.11.1858) face una dintre primele incercari cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii.
611. In anul 1839 d. Hr. Gabriel Lame (22.07.1795 - 1.05.1870) dovedeste valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7.
612. In anul 1847 d. Hr. Ernest Kummel (29.01.1810 - 14.05.1893) introduce in teoria numerelor notiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentala a aritmeticii sa fie aplicata si numerelor complexe.
613. In anul 1850 d. Hr. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebasev (26.05.1821 - 12.08.1894) demonstreaza afirmatia lui Bertrand: " Pentru orice n numar natural, n > 2, avem cel putin un numar prim cuprins intre n si 2n - n."
614. In anul 1860 d. Hr. Nicollo Paganini, elev de 16 ani, uluieste lumea matematica, descoperind perechea (1184; 1210) de numere prietene. In ultimele secole se descopera multe perechi de numere prietene, toate foarte mari. Sunt folosite cutia de viteza si capul divizor al strungului, inventii bazate pe rezultate al divizibilitatii numerelor naturale.
615. In anul 1909 d. Hr. S-au editat tabele cu numere prime mai mici decat 10 000 000 si cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decat 1000 000. Incepe utilizarea in coduri numerice a proprietatilor numerelor prime.
616. In anul 1946 d. Hr. se naste calculatorul electronic. Inca de la inceput, puterea sa de calcul va fi utilizata in cautarea numerelor prime.
617. In anul 1959 d. Hr. W. Sierpinski (1882 - 1970) demonstreaza ca pentru n > 5, intre numerele naturale n si 2n avem cel putin doua numere prime.
618. In anul 1980 d. Hr. L. Adleman si R. Rumelig dezvolta o metoda noua si imbunatatita de testare a numerelor in vederea descoperii numerelor prime.
619. In anul 1985 Hugh C. Wiliams si Harvey Dumbar ajung la concluzia ca numarul format din 1031 de cifre de 1 este prim.
620. In anul 1996 d. Hr. cea mai celebra cojectura a istoriei este demonstrata! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge da demonstratia completa a marii teoreme a lui Fermat.
621. In anul 2000 d. Hr. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe intreg globul si a obtinut numarul prim 2 6 972 593 - 1 fiind cel mai mare numar prim cunoscut. Pentru scrierea acestui numar sunt necesare doua milioane de cifre.