Meme este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins
în cartea sa „Gena egoistă”, care definește ipotetica unitate de
informație culturală moștenită, utilizată și transmisă de individ.
Memele
sunt modele de gandire, obiceiuri, emotii care sunt tesute in mintile
noastre de oameni si de evenimentele din jurul nostru. Mema este un set
de idei care se poate duplica exact ca un virus si se poate transmite de
la un creier la altul. S-a descoperit ca memele se difuzeaza in
mijlocul unei populatii intr-o maniera care, din punct de vedere
matematic, este similara cu epidemia de ciuma.
Așa cum gena
este o unitate informațională macromoleculară, purtătoare de
caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului,
meme este simbolic vorbind o genă informațională mentală, o purtătoare
specifică de informație culturală. Altfel spus, dacă gena este o unitate
replicativă la nivel biologic și mema este tot o unitate replicativă,
însă la nivel cultural.[1]
Având în vedere că informația genetică trece de pe genom pe proteom
apoi pe metabolom și așa mai departe , ea poate să ajungă la un moment
dat pe structurile nervoase, unde se întâlnesc cu memele care se află la
baza culturii. Aceste meme sunt niște replicatori culturali. Richard
Dawkins, autorul cărții ,,Gena egoistă’’ încearcă să demonstreze cu
ajutorul mai multor exemple din etologie că genele nu sunt singurele
elemente de replicare și că transmiterea culturală este analogă cu
transmiterea genetică. După D. Dennett, mema este o unitate de
cunoaștere iar după R. Brodie o unitate de informație care se poate
transmite prin comunicare și care influențează comportamentul uman. Cel
din urmă denumește mema ,,virus al minții’’ deoarece se transmite foarte
ușor de la o persoană la alta, manipulând cu totul manifestările
ulterioare.
În evoluția sa în mintea umană se creează anumite modele ale
ambientului și ale relațiilor dinamice și valorice ale individului cu
ambientul. Aceste relații individ-realitate, individ-individ, sau
individ-colectivitate, selectate prin criteriile eficienței, devin
stabile, și se manifestă prin comportamente sistematic repetate,
exersate și perfecționate, generând strategii operante sau evaluante,
prin care individul își rezolvă din ce în ce mai bine nevoile de
supraviețuire.
Memele pot prelua și transmite între generații anumite caracteristici observaționale, gestual interactive, intelective, emotive,
sau mixte, ele reflectând modul în care subiectul în evoluție a creat
și dezvoltat anumite raporturi cu realitatea, cu sine și cu semenii.
Memele evoluează în timp, sunt perfecționate sistematic prin efortul
dinamic și cognitiv individual și colectiv, ele oferind individului și
societății metode din ce în ce mai performante de a înțelege realitatea
ca macro mecanism fenomenal-cauzal și a o utiliza pentru optimizarea
calității vieții. Acestea se transmit între generațiile succesive de
indivizi, ele putând particulariza informațional și afectiv
personalitățile, le pot dărui diferite tendințe implicante și diferite
posibilități de a pune și rezolva probleme fundamentale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu