Colesterolul
marit NU produce moarte(asa cum spune textul) ,dar infunda arterele
,iar daca se intimpla acest lucru la cap ,atunci te duci pe apa
Sambetei,SUBITO!
Orice carne fripta la gratar
produce
substante cancerigene, atat prin arderea grasimilor care se scurg din
carne si care imbiba friptura, cat si prin arderea carbunelui. De cand
clima a luat-o razna si vara este doar o succesiune de furtuni si
canicule, friptura la gratar, in aer liber, pare a fi singura scapare pe
care o gasesc orasenii pentru weekend. |
Insa
clasica friptura la gratar devine cu atat mai periculoasa pentru
sanatate pe o astfel de vreme, cand organismul este slabit de efortul
adaptarii la temperaturile capricioase. Nutritionistii americani au
descoperit opt reguli care reduc sau elimina de-a dreptul riscul
imbolnavirii de cancer dintr-o "banala" friptura la gratar.
1.
Lasati carnea peste noapte in sos marinat, obtinut din zeama de lamaie,
putin ulei de masline si usturoi. Acest sos impiedica in proportie de
90% sa se formeze substantele cancerigne, iar carnea fripta are un gust
mult mai bun.
2.
Bucatile mai mici de carne se frig mai repede si nu mai au timp sa
elibereze substantele toxice, asa ca se recomanda frigaruile, care
alterneaza bucatelele de carne cu felii de rosii, ceapa, ardei, usturoi.
3.
Cu cat carnea sta mai putin deasupra gratarului, cu atat se impiedica
eliberarea substantelor chimice toxice. Daca se baga carnea intai la
cuptor si se lasa pana dispare sangele, apoi se pune pe gratar, nu se
mai formeaza substantele cancerigene.
4.
Puneti o folie de aluminiu alimentar pe gratar. Grasimea nu mai are
contact direct cu flacara, nu se mai formeaza substantele toxice si
gratarul se curata foarte usor, fara sa ramana pe grile bucatele de
carne de la fripturile anterioare, care si ele sunt daunatoare.
|
5. Folositi gratare bombate, compacte, cu scurgerea grasimilor in santulete in care se pune apa.
6.
Carnea se frige fara risc de imbolnavire daca sursa de caldura vine din
lateral, cum se pregateste saorma. Sau, dupa model autohton, din
vremuri stravechi: intre sursa de foc si carnea de pe rotisor se pune un
recipient cu apa in care se scurge grasimea.
7.
Carnea de pui se frige cu pielita, apoi aceasta se scoate. Carnea de
porc trebuie curatata de grasime; nu se va usca daca este lasata cat
trebuie. Pestele, daca este lasat de cu seara in sos marinat, nu mai
trebuie tinut decat foarte putin deasupra gratarului.
|
8.
Legumele la gratar nu formeaza substante cancerigene. Se poate face un
pat de legume si chiar fructe (pere, de exemplu) pe gratar, peste care
se pune carnea marinata sau precoapta.
|
Daca
in timpul mesei se bea si ceai rece, aromat - un antioxidant care
neutralizeaza substantele cancerigene - riscul unei mese total
nesanatoase este eliminat.
Colesterolul, o problemă ?
|
Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol.
Oameni
de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce
tremurândă programare pentru "colesterol". Buletinul de analize le
adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. "Am două sute. E
grav, dom' doctor ?"
Răspundem: nu, nu este grav.
Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge.
Dacă
este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor
tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt
trecute ca anormal de mari ?
Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă.
Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează.
Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze.
Dacă,
totuşi, nesocotind acest sfat, vor semna, eu declar de pe acum că nu
ştiu nimic şi că sunt cu totul străin de cele scrise mai jos.
Secretul
este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o
curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care
au proprietatea de a scădea colesterolul.
Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic.
Acesta
era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse importante, care
îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi
interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide orice
carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea
normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus.
Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament
medicamentos.
Odată
cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul
în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor
de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Cum numărul
pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în
marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă
valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce
ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste
această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat.
Cum,
cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de
firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a
se întruni "vârfurile cercetării medicale", mai întâi în congrese o dată
la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin
locaţii mult mai exotice.
La
astfel de "întruniri ştiinţifice mondiale", de regulă însoţite de un
bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari)
există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări
"ştiinţifice", în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie
posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici
decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori
care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică
serioase probleme de sănătate publică etc.
Să
mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi
pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai
mică ) pentru glicemie.
Extrapolând,
putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament
care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii
acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul
toxică.
Tratamentul hipercolesterolemiei
Dacă
valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un
tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de
hipercolesterolemie în această situaţie.
Dacă
valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă
ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu
repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL
versus LDL, dacă nu a fost făcut)
Dacă valoarea colesterolului
este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemiant,
cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu
limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu
conţin colesterol).
Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână ) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului.
Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă.
Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui.
Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.
De
regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa
principală, sau o altă schemă în funcţie de datele culese la consultul
medical.
Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.
Tipuri de întrebări frecvente:
Am colesterolul
245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în
dreptul ei scrie: "above normal range". Şefa laboratorului, când mi-a
înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din
familie sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul
cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că
în caz contrar am să fac infarct. Ce este de făcut ?
Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l.
Laboratorul
dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu
ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85,
90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui,
potrivit unei definiţii ştiinţifice a "normalului".
Vecinii
şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar
vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul
viitor de la Ouagadougou .
Dacă
nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în
orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât este
colesterolul normal.
Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat?
Răspuns: nici
un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să
sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau
cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul
unei hipercolesterolemii, iar un număr mic de plante sunt în mod
deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.
Este
esenţial să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi
cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol.
Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu
precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe
brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ
colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente.
Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse?
Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse.
Cu
deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are
posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci
să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru
consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial.
Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %.
De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere?
Răspuns: Această
situaţie (relativ rară ) în care vă aflaţi se explică printr-o
tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale
sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această
sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în
principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să
suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de
excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular
cerebral, etc.
Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut?
Răspuns: În
loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care
conţin acizi omega-nesaturaţi, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete
de usturoi de la farmacie.
De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.
Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL - LDL nu este bun. Ce trebuie să fac?
Răspuns: afectarea
raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL şi "colesterolul rău",
adică LDL are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul
normal este crescut sau are valori la limită.
Deci,
în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O importanţă mai
mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi.
Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ?
Răspuns: nu,
deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol,
aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o
legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară ) şi
depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip
cauză-efect sau de o corelare de altă natură.
Dr Mihnea DRAGOMIR
Bucureşti, 16 iulie 2008
Toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic.
E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea