O lume fără matematică e o lume moartă, fără culoare, fără viaţă. O întâlneşti în tot ce faci: fie că o găseşti scrisă pe o foaie de hârtie sau când socoteşti restul la magazin tot matematică se numeşte.
Apare la orice pas, în orice formă, în orice corp, în fiecare secundă a vieţii tale. Te-ai gândit vreo dată că atunci când pui călcâiul pe pământ pentru a călca talpa piciorului tău formează un unghi ascuţit cu pământul? Sau că acel creion pe care-l tot ascuţi e format dintr-un cilindru cu un con în vârf ?
De când am cunoscut-o a urmat multă munca, mulţi ani de pregătire până să ajung să o cunosc. Dar mi-a plăcut: pentru mine fiecare problemă este o provocare, e o săgeată aruncată pentru a ajunge la ţintă. Recunosc însă că nu e deloc uşor. Este ca un instrument muzical: o trădezi, te trădează. Pe de altă parte aduce satisfacţii celor care ştiu să o preţuiască, celor care o apreciează pentru ceea ce este.
Pentru mine matematica este mai mult decât 1+1=2. Este un prieten care mi-a adus satisfacţii, m-a urcat pe vârfuri de munţi, mi-a aşezat medalii la gât. Dar mai presus de toate e o pasiune, e un mod inedit de a-mi petrece timpul. Este cel mai bun prieten după ce ai ajuns să o cunoşti nu te mai părăseşte niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu